FIIND BĂIET PĂDURI CUTREIERAM

                                                     Mihai Eminescu

                        Fiind băiet păduri cutreieram/ Şi mă culcam ades lângă izvor,/

                            Iar braţui drept sub cap eu mi-l puneam/ S-aud cum apa sună-ncetişor./

                           Un freamăt lin trecea din ram în ram/ Şi un miros venea adormitor./

                            Astfel ades eu nopţi întregi am mas, / Blând îngânat de-al valurilor glas.

            Sfârşitul lunii mai este unul deosebit. Deosebit prin evenimentele ce se produc în această perioadă.  Cu paşi repezi se apropie 1 IUNIE, e prima zi de CIREŞAR, cea mai frumoasă zi din calendarul anului. Ziua Internaţională a Ocrotirii Copilului. Vine vacanţa mare. Şi în această frenezie a bucuriei inocente, noi, cei de la Centrul Academic Internaţional Eminescu, fiind nişte gazde primitoare pentru belşugul de căldură şi lumină de afară, dar şi pentru acei, care cu drag ne deschid uşa întotdeauna, COPIII, cei care merită tot ce-i mai bun şi mai frumos în lume. Şi, iată că astăzi, 27 mai le-am deschis larg uşa elevilor din clasele primare a Liceul ELITEX, însoţiţi de profesoarele lor, doamnele, Maria Dolghii, (grad didactic doi)şi Irina Cozma. I-am invitat la o discuţie-dezbatere cu genericul FIIND BĂIET PĂDURI CUTREIERAM, dedicată Zilei copiilor, dar şi memoriei Marelui Poet Naţional Mihai Eminescu, (care la 15 iunie împlineşte 126 de ani de la trecerea în nefiinţă). După ce am discutat despre copilărie, despre tot genul de peripeţii, vorba Marelui povestitor Ion Creangă, care spunea că: Aşa au fost toţi copiii, decând îi lumea asta şi pământul, măcar să zică cine ce ar zice..., adică plini de şotii, ne-am amintit cu drag şi multă nostalgie de poetul nostru iubit şi nemuritor Mihai Eminescu. În acest context le-am povestit basmul Eminescu de Geo Bogza (în care Sfântul Petru şi Dumnezeu a fost în ospeţie la o familie de români, care i- a primit cu mult respect.  Pentru ospitalitate Dumnezeu, la plecare le-a hărăzit să-şi poată vedea sufletul, iar după o vreme, în această familie s-a născut MIHAI EMINESCU). Poetului de mic îi plăceau poveştile şi de aceea, când întâlnea un bătrânel s-au o bătrână imediat îi ruga să-i povestească ceva, aşa s-a întâmplat şi cu basmul Borta Vântului pe care l-a auzit de la o bătrânică, şi pentru care a fugit chiar de la Cernăuţi (unde-şi făcea studiile) ca să o înveţe până la capăt).

Le-am demonstrat cea mai mare carte, care inserează cele mai cunoscute poezii din creaţia lui MihaI Eminescu, le-am arătat cea mai minusculă carte, în care găsim poemul Luceafărul integral. Cea mai veche carte Almanahul Societăţii Academice Sociale-Literare ROMÂNIA JUNĂ, editura Societăţii România Jună, Viena, 1883 (pe când poetul îşi făcea acolo studiile). Acest volum încadrează mai mulţi autori. În acest Almanah pentru prima oară a fost publicat poemul Luceafărul. Am citit şi am recitat împreună cu copii mai multe poezii: Somnoroase păsărele, Fiind băiet păduri cutreieram, Lacul, Revedere, Ce te legeni ..., O mamă, poemul Luceafărul (copiii au recitat un fragment), Glossă, Pe lângă plopii fără soţ (pe care am cântat-o în cor). Le-am vorbit despre poezia-testament Mai am un singur dor, raportând-o la poezia Legământ de Grigore Vieru, care este dediacată lui Eminescu, şi la fel este un testament. Pe care copiii au recitat-o în cor chiar la intrare în bibliotecă. Curiozitatea copiilor a crescut, când le-am demonstrat manuscrisele poetului. Ne bucură faptul că elevii cunosc foarte multe poezii din creaţia poetului drag. 
Le-am mulţumit copiilor pentru discuţia întreţinută, profesorilor pentru că au adus aceşti copii  minunaţi la Centru Eminescu, le-am urat vacanţă plăcută şi utilă, şi desigur i-am îndemnat să vină la cartea domnului Eminescu cât mai des. Este minunat, când copiii sunt dornici de a cunoaşte, de a lectura, de aceea îi invităm şi îi aşteptăm cu plăcere.

Larisa Arseni.Colaboratoare la CAIE.

Maestru în artă.