De eşti copil sau matur la sigur îţi sunt dragi poveştile. Centrul Eminescu îţi vine în ajutor, aici te poţi delecta făcând cunoştinţă cu PROGRAMUL ORA POVEŞTII, organizat în fiecare zi de marţi şi joi la ora 10.00. Dacă nu ai timp să ne faci o vizită în aceste zile poţi să ne urmăreşti on-line. Nu rata şansa!!!
Se afișează postările cu eticheta Anul Nou. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Anul Nou. Afișați toate postările
vineri, 30 decembrie 2016
marți, 6 decembrie 2016
Te așteptăm la CAIE!
Dragă cititorule, suntem în pragul sărbătorilor de iarnă. Peste tot predomină magia iernii, cu toate surprizele ei. Nu ezita, de ești în căutarea unei povești, legende, scenete, poezii, colinde, urături, cântece cu tematica iernii și a sărbătorilor de iarnă, drumul tău este spre Centrul Academic Internațional Eminescu.Vino, aici îți punem la dispoziție toate cărțuliile pe care le deținem cu această tematică.Vesel, distractiv și util, vei petrece timpul în incinta bibliotecii, te vei delecta cu cele mai bune cărți și mai frumoase colinde, urături și poezii.
Iată câteva din ele:
Publicat: D. Ț.
miercuri, 23 decembrie 2015
marți, 10 decembrie 2013
Sărbătoarea Crăciunului în lume!
Moş Crăciun ajunge aproape
peste tot în lume. Dar există şi locuri unde Moş Crăciun nu trebuie să facă mai
nimic pentru că se ocupă alţii de împărţirea cadourilor. Iar în anumite ţări,
Moşul vine doar la copii care cred în el.
Olanda şi Belgia
În Olanda şi Belgia există două
sărbători importante pentru copii:
Sfântul Nicolae şi Crăciunul. Sfântul Nicolae vine la
jumătatea lui noiembrie cu vaporul cu aburi, împreună cu sute de ajutoare, şi
aduce multe cadouri. Dacă ajutoarele Sfântului Nicolae văd pe undeva un pantof
gol, îl umple cu daruri micuţe, cu ciocolată sau cu alte dulciuri. Doar când
Sfântul Nicolae se întoarce în Spania, pe 6 decembrie, acolo unde locuieşte
poate veni şi Moş Crăciun. În ziua de Crăciun, el aşează cadouri sub bradul
împodobit.
Brazilia
În fiecare casă este un brad
frumos împodobit, iar sub brad se găseşte o mică iesle cu Iisus;
o coroniţă din brad e agăţată de uşă şi Papai Noel (Moş Crăciun) vine în noaptea de 24 şi 25 decembrie, ca să aducă daruri. În Brazilia sărbătoarea Crăciunului seamănă foarte mult cu cea din Europa. Cu toate acestea există o diferenţă semnificativă: în Brazilia este vară! Acestă ţară se află în emisfera sudică, ceia ce înseamnă că acolo este vară când la noi este iarnă. Deci, când Papai Noel soseşte cu săniuţa lui în Brazilia nu este strop de zăpadă. Din fericire, Moşul poate să zboare cu săniuţa...
Ungaria
În Ungaria, Moş Crăciun are
puţină treabă de făcut.
Acolo, Jezuska (micul Iisus) se ocupă de brad şi de
cadouri. Când copiii nu sunt acasă, Jezuska
vine cu o zi înainte de Crăciun şi împodobeşte bradul. Şi când bradul
este gata, pune şi cadourile sub el. Din fericire, Jezuska nu trebuie să facă
totul singur, primeşte ajutor şi de la îngeraşi. Camera unde se află bradul
rămâne închisă până când îngeraşii sună dintr-un clopoţel. Abia atunci copii au
voie să deschidă uşa, ca să vadă bradul împodobit şi cadourile frumos ambalate.
Acestea trebuie deschise chiar în seara de Ajun, când toată familia se strânge
în jurul bradului.
Irlanda şi Marea Britanie
În aceste ţări se întâmplă
câteodată ca la uşă să bată chiar Moş Crăciun!
Atunci copii au surpriza să găsească un sac plin cu
cadouri. Dar, cel mai adesea, Santa Claus (numit şi Father Christmas) vine pe
nesimţite când toţi cei din casă dorm.
El aşează cadourile sub brad sau la capătul patului în care dorm copiii!
A doua zi, masa tradiţională de Crăciun începe pe la ora
două. Aceasta este compusă din curcan
umplut, cartofi copţi, şuncă, varză de Bruxelles, un fel de piure din mazăre
numit "mushy peas", cu sau fără gust de mentă, iar ca desert -
prăjitura specială de Crăciun, budincă de prune, şarlotă caldă, trifle (cu
fructe deasupra acoperită cu un strat de şarlotă) şi multe, multe bomboane.
Rusia
Rusia e ţara unde, în secolulu
trecut, Moş Crăciun nu trebuia să meargă.
Îi ţinea locul Ded Moroz (Moş Gerilă), care împărţea
cadourile de Anul Nou împreună cu fiica lui Snegurocika. Ded Moroz seamănă mult
cu Moş Crăciun. Îl cunoşti după barba lungă şi albă şi după toiagul magic. Copiii îi trimit o
scrisoare lui Ded Moroz, în care îi spun ce cadouri doresc. În ultima zi a
anului cei mici, primesc cadourile. Acestea sunt aşezate sub bradul de Anul Nou.
Copiii din Rusia nu au vacanţă de Crăciun, ci vacanţă de Anul Nou. În Rusia,
Crăciunul se sărbătoreşte la 7 ianuarie.
Franţa
Petit Papa Noel este un colind de Crăciun foarte popular în Franţa.
Înseamnă Tăticule Moş Crăciun şi, desigur, este un cântec despre Moş Crăciun. Cu
câteva săptămâni înainte de Crăciun, copiii din Franţa îi scriu o scrisoare lui
Pere Noel (Moş Crăciun). În acestă scrisoare îi scriu ce cadouri şi-ar dori ei
să primească. Cei care încă nu ştiu să scrie, pot să deseneze ceva. Poşta din Franţa
are evident multă treabă, căci toate aceste scrisori trebuie să ajungă tocmai
în Finlanda. Şi, apoi, toţi copiii aşteaptă cu înfrigurare până la 25
decembrie, când toate cadourile vor fi sub brad!
Africa de Sud
Crăciun cu zăpadă în Africa? În niciun caz! În Africa de sud este vară din noiembrie
până în martie. Aşadar, de Crăciun e vreme numai bună de a ieşi în natură, la
picnic sau la grătar. Sunt invitaţi
membrii familiei şi toţi prietenii apropiaţi, iar pe rotisor sfârâie
bucăţi mari de carne. În Johannesburg, cel mai mare oraş din Africa de Sud,
corurile bisericeşti cântă, în fiecare an, la lumina lumânărilor. În zonele
unde Vader Kersfees (Moş Crăciun) nu ajunge, oamenii pun cadouri şi dulciuri în
cutii de pantofi şi le împart copiilor săraci. Astfel, peste 30.000 copii
săraci primesc daruri cu ocazia Crăciunului.
Statele Unite ale Americii
În această zi, americanii spun "mulţumesc" pentru
toate lucrurile bune ce li sau întâmplat anul trecut. Ziua următoare încep
pregătirile pentru Crăciun. În magazine, aceasta este cea mai aglomerată zi din
tot anul: toată lumea vrea să cumpere un brad de Crăciun, felicitări, decoraţii
şi alimentele pentru cina de Crăciun. Peste tot se aud colinde, iar aceasta îi
place la nebunie lui Santa Claus (Moş Crăciun)! Câteodată, el se opreşte
într-un mare magazin şi dă mâna cu copiii americani, strângând liste cu
dorinţele acestora. Copiilor nu le rămâne decât să spere că Moşul le va umple
ciorăpeii cu ceia ce şi-au dorit...
Germania, Austria şi Elveţia
Der Weihnachtsmann (Moş
Crăciun) este cunoscut
în Germania, Austria şi Elveţia, dar în multe zone cel care aduce cadouri este
Das Chriskind. Acesta este un îngeraş cu aripioare albe, bucle aurii, cu o
coroniţă pe cap şi îmbrăcat cu hăinuţă albă, decorată cu beteală aurie.În seara
de 24 decembrie, imediat ce se întunecă, el pune cadouri sub brad, apoi aprinde
lumânările, sună din clopoţel şi se face iar nevăzut. Das Chriskind are, în
toate cele trei ţări pe care le-am enumerat, un oficiu poştal numai al lui,
deschis în perioada Crăciunului. Copiii care îi trimit scrisori primesc şi un
răspuns.
Spania
În Catalonia, în nord-estul
Spaniei, sărbătoarea
Crăciunului începe la 24 decembrie, cu dezvelirea lui Tio de Nadal, un trunchi
de copac pe care e cioplită o faţă umană. În burta lui Tio găseşti ceva bun de împărţit
la toată familia, cum ar fi bomboane, alune sau torro (desert specific din
Catalonia). Apoi încep cele doisprezece zile ale Crăciunului. În Spania, Los
Tres Rayes Magos (cei trei magi de la Răsărit) aduc pe ascuns cadourile în
noaptea dintre zilele 5 şi 6 ianuarie, iar cei mici le primesc abia în
dimineaţa de 6 ianuarie. Dar cămilile acestora nu pot ajunge peste tot şi
atunci Papa Noel (Moş Crăciun) duce darurile acolo unde nu ajung magii.
Copiii din Estonia au mare
noroc. Ei au voie să-şi
pregătească pantofii pentru cadouri aproape toată perioada de la începutul
Adventului (postul Crăciunului) până la Crăciun. Ei îşi pun pantofii la
fereastră, astfel încât ajutoarele lui Jouluvana (Moş Crăciun) să poată pune
câte ceva în ei. Elfii, se furişează deseori pe la fereastră, ca să vadă cât de
cuminţi sunt copiii. În noaptea de Crăciun, Moşul vine să aducă daruri pentru
toată lumea. El bate la uşă şi lasă cadourile chiar la intrare sau intră în
casă ca să asculte cum cântă copiii sau recită poezioare.
Australia şi Noua Zeelandă
Pentru că se află în emisfera
sudică, Australia şi Noua
Zeelandă sărbătoresc şi ele Crăciunul vara, ca şi Brazilia şi Africa de Sud. De
fapt, acolo Crăciunul pică exact în mijlocul vacanţei de vară! Deci nu e prea
tentant să petreci Crăciunul în casă! Cina de Crăciun, este de fapt un grătar
în grădină. Ştiaţi că Santa Claus (Moş Crăciun) împarte cadourile mai întâi în
Noua Zeelandă? Fiind cea mai estică ţară de pe glob, Noua Zeelandă este prima
care se bucură de sosirea Anului Nou sau de răsăritul soarelui. Când copiii de
acolo îşi deschid cadourile în dimineaţa zilei de 25 decembrie, oamenii
celorlalte ţări încă mai dorm.
India
Cei mai mulţi locuitori ai
Indiei sunt hinduşi.
Hinduşii nu au un singur Dumnezeu, precum creştinii, ci
sute. Ei nu aşează o iesle sub brad şi nici nu se duc la biserică de Crăciun. În
prima zi de Crăciun, în India toată lumea are zi liberă, dar alte sărbători
sunt mult mai importante, cum ar fi Deepavali (Sărbătoarea luminilor) sau Anul
Nou. Moş Crăciun numit de indieni Santa Claus, vine în seara de Crăciun, ca să
aducă cadouri tuturor celor care au un brad împodobit. Brazii de Crăciun din
India sunt aproape mereu din plastic, pentru că acolo nu cresc brazi naturali!
miercuri, 9 ianuarie 2013
Anul Nou - a Sfântului Vasile
De la Crăciun nu-i departe pân' la Anul Nou — vreo câteva zile. Toate zilele acestea satul vuiește de veselia oamenilor, de jocuri, de cântece. Și copiii, și flăcăii, și bărbații, și femeile — toți se veselesc, căci pentru veselie îs lăsate de la Dumnezeu aceste sărbători, pentru ca să mai uiți acele amare griji ale vieții, care te cuprind iarăși îndată ce-i păși din sărbători în zilele de lucru.
Dar iată că s-a apropiat și Sfântul Vasile — Anul Nou — altă sărbătoare tot așa de mare ca și Crăciunul. Și iarăși se încep acele rânduieli, fără care nu se petrece nici o sărbătoare dintre cele mai mari la moldovenii noștri. Rânduielile Anului Nou arată cum înțelege moldoveanul însemnătatea zilei aceste și ce a pus el în temelia acestei sărbători.
Anul Nou, mai înainte de toate, este sărbătoarea plugarului moldovean. Înțelegerea asta se vede în toate obiceiurile care se petrec acuma. Fiindcă plugăritul a fost întotdeauna și este și astăzi cea mai de căpetenie și chiar singura îndeletnicire a românului nostru, negreșit că moldoveanul îi dă o însemnătate foarte mare.
Încă de cu seară înaintea Sfântului Vasile se pornesc cu plugul hăitorii sau plugarii, care vestesc sosirea Anului Nou — a Sfântului Vasile.
Trebuie de însemnat că Anul Nou și Sfântul Vasile în „hăituri" se înfățișează în chipul unui plugar român puternic, voinic și tânăr, care face minuni cu vredniciile sale plugărești.
În „hăituri" se povestesc toate isprăvile lui „badea Vasile", se zugrăvește toată vitejia și năzdrăvănia lui la lucrul plugului în așa chipuri, care a putut să le zidească numai mintea moldoveanului. Rânduiala hăitului se face în așa fel. Dintâi, ca și de Crăciun, se pornește băiețăraia cu clopoței, cu prăjini lungi, crăcănate la vârf, ca să samene cu plugul. De prăjini se leagă, de obicei, stible de busuioc, în semn că „hăitorii" doresc ca anul viitor să fie bogat și în pâini, și în flori, și în ierburi.
În amurgul serii se aud glasuri, care zic repede hăitul și, după vreo câteva cuvinte, rostesc:
— „Și mai mânați, băieței!" Ori:
— „Și mai ridicați glas, feciorași!" Și își răspund la îndemnarea asta, strigând: „Hăi, hăi" — toți într-un glas. Când sfârșesc hăitul, apoi zic ceva, ca de pildă:
— „Dați colacul și pitacul, că vă fărâmă boii pragul". Și primesc de la gospodarii casei bani mărunței, covrigi și colăcei, făcuți anume pentru asta. Covrigii și colăceii băieții îi înșiră pe prăjină și se duc la alte case.
Mai târziu, când amurgește bine, pornesc „de-a hăitul" flăcăii. Venind la o casă, ei dintâi se-ntreabă de fată (dacă casa-i cu fată) se poate să hăiască sau ba. Și dacă le dă voie fata, ei încep hăitul, împletind într-însul și cuvinte în care se laudă vredniciile (frumusețea ori hărnicia) fetei.
Hăitul flăcăilor întotdeauna este mai frumos decât al băieților, care mai adeseori strică cuvintele, nepricepând bine înțelesul lor sau chiar le uită și nu le spun toate.
Iată un „hăit flăcăiesc" care pare a fi unul din cele mai frumoase:
„Am venit la domnul
Și la împăratul
La fața Măriei sale.
Se va putea să urăm
Sub curțile dumitale?
Și mai îndemnați, feciorași,
— Hăi, hăi!
Se va putea să arăm sub curțile dumitale,
Alămâie și tămâie,
Că așa unul domn scrie.
Unul domn, de când s-a ridicat,
Mult bine de la părinți a apucat,
El n-a fost îndestulat,
Cât bine de la părinți a apucat,
Iară și iară, ridicați glas, băieți.
S-au pornit să prăde boierii
De turme de oi, de pluguri de boi,
De herghelii de cai,
De hăzneli de bani.
Boierii, că i-au prădat,
Nouă plugușor ne-au dat
Cu coarne de floricele,
Că avem să arăm pământ cu ele,
Pământ negru nisipos,
Unde se face grâu mândru și frumos.
A alergat badea acasă
Ș-a luat un chiticel,
Mititel ca porcul,
Iute ca focul;
Ș-a alergat la Ștefan Țiganu,
În fundul pământului,
Și i-a dat să facă nouă secerele,
Cu zimții de viorele,
Cu mănunchi cu floricele;
Ca să taie grâu cu ele.
S-a sculat badea Vasile într-o sfântă joi,
S-a dus să are dealurile Gorarimului,
Văile Rusalimului.
Badea ara,
Brăzdiță neagră răsturna,
Grâu roșu revărsa,
Lelea (numele fetei) din urmă boronea,
Badei și mai bine îi părea.
S-a dus badea la lună,
La săptămână,
Să vadă grâul de copt,
Grâu copt, răscopt,
În spic ca vrabia,
În grăunțe ca mazărea.
A alergat badea Vasile acasă
Ș-a luat un chiticel
Mititel ca porcul,
Iute ca focul,
Și s-a dus pe un deal de zâmbre,
De unde toată lumea se vede,
Ș-a scris în cărți,
Ș-a trimis în părți,
Ca să-i vie secerători
Anume de pe lume.
Când s-a uitat pe o vale mare,
Veneau, ca o ploaie mare,
Șuvuiau.
A alergat badea Vasile acasă
Și s-a dus la Ștefan Țiganul
În fundul pământului,
Ș-a scos nouă secerele,
Cu zimți de viorele.
Ș-apoi a luat badea
Și i-a pus din capătul pământului,
Din velița vântului.
Când vântul aburea,
Clăcanii badei se sileau;
Când vântul sta,
Clăcanii badei asuda.
Ș-au strâns din claie-n claie,
Din odobaie-n odobaie,
Ș-a făcut o fățărușă de alamă --
Numai unul domnul
S-o știe de seamă.
Ș-a adus nouă iepe
Cu copitele crăpate,
Cu tei legate;
Cu coada felezuiau,
Cu urechile vânt trăgeau,
Cu botul în sac puneau,
Badei bine îi părea.
Scoală, doamnă, nu dormi,
Că noi de-aseară nu dormim,
Că gerul ne geruiește,
Viscolul ne viscolește,
Limba-n gura ni se-mpletește.
Doamna (numele fetei) din pat s-a sculat,
Cu capul de sobă a dat,
Ș-a pășit un pas pân-în casa cea mare,
Ș-a luat o sită deasă,
De mătasă,
Ș-a cernut un sac,
Ș-a făcut un colac,
Cu miere îndulcit,
Cu zahar zăhăruit,
Ca pentru noi, plugărașii, gătit.
V-am ura, v-am mai ura,
Dar ne temem că vom însera,
C-avem să trecem
Trei dealuri îngemănate,
Șed balaurii cu gurile căscate,
Ca să ne-apuce pe noi de spate,
Anul Nou cu sănătate!"
Și la împăratul
La fața Măriei sale.
Se va putea să urăm
Sub curțile dumitale?
Și mai îndemnați, feciorași,
— Hăi, hăi!
Se va putea să arăm sub curțile dumitale,
Alămâie și tămâie,
Că așa unul domn scrie.
Unul domn, de când s-a ridicat,
Mult bine de la părinți a apucat,
El n-a fost îndestulat,
Cât bine de la părinți a apucat,
Iară și iară, ridicați glas, băieți.
S-au pornit să prăde boierii
De turme de oi, de pluguri de boi,
De herghelii de cai,
De hăzneli de bani.
Boierii, că i-au prădat,
Nouă plugușor ne-au dat
Cu coarne de floricele,
Că avem să arăm pământ cu ele,
Pământ negru nisipos,
Unde se face grâu mândru și frumos.
A alergat badea acasă
Ș-a luat un chiticel,
Mititel ca porcul,
Iute ca focul;
Ș-a alergat la Ștefan Țiganu,
În fundul pământului,
Și i-a dat să facă nouă secerele,
Cu zimții de viorele,
Cu mănunchi cu floricele;
Ca să taie grâu cu ele.
S-a sculat badea Vasile într-o sfântă joi,
S-a dus să are dealurile Gorarimului,
Văile Rusalimului.
Badea ara,
Brăzdiță neagră răsturna,
Grâu roșu revărsa,
Lelea (numele fetei) din urmă boronea,
Badei și mai bine îi părea.
S-a dus badea la lună,
La săptămână,
Să vadă grâul de copt,
Grâu copt, răscopt,
În spic ca vrabia,
În grăunțe ca mazărea.
A alergat badea Vasile acasă
Ș-a luat un chiticel
Mititel ca porcul,
Iute ca focul,
Și s-a dus pe un deal de zâmbre,
De unde toată lumea se vede,
Ș-a scris în cărți,
Ș-a trimis în părți,
Ca să-i vie secerători
Anume de pe lume.
Când s-a uitat pe o vale mare,
Veneau, ca o ploaie mare,
Șuvuiau.
A alergat badea Vasile acasă
Și s-a dus la Ștefan Țiganul
În fundul pământului,
Ș-a scos nouă secerele,
Cu zimți de viorele.
Ș-apoi a luat badea
Și i-a pus din capătul pământului,
Din velița vântului.
Când vântul aburea,
Clăcanii badei se sileau;
Când vântul sta,
Clăcanii badei asuda.
Ș-au strâns din claie-n claie,
Din odobaie-n odobaie,
Ș-a făcut o fățărușă de alamă --
Numai unul domnul
S-o știe de seamă.
Ș-a adus nouă iepe
Cu copitele crăpate,
Cu tei legate;
Cu coada felezuiau,
Cu urechile vânt trăgeau,
Cu botul în sac puneau,
Badei bine îi părea.
Scoală, doamnă, nu dormi,
Că noi de-aseară nu dormim,
Că gerul ne geruiește,
Viscolul ne viscolește,
Limba-n gura ni se-mpletește.
Doamna (numele fetei) din pat s-a sculat,
Cu capul de sobă a dat,
Ș-a pășit un pas pân-în casa cea mare,
Ș-a luat o sită deasă,
De mătasă,
Ș-a cernut un sac,
Ș-a făcut un colac,
Cu miere îndulcit,
Cu zahar zăhăruit,
Ca pentru noi, plugărașii, gătit.
V-am ura, v-am mai ura,
Dar ne temem că vom însera,
C-avem să trecem
Trei dealuri îngemănate,
Șed balaurii cu gurile căscate,
Ca să ne-apuce pe noi de spate,
Anul Nou cu sănătate!"
- Vedem că în hăitul adus aici se povestește toata istoria muncii
plugarului și a facerii pâinii chiar pân' la coacerea colacului „zăhăruit" și „îndulcit" pentru „plugărași". Țăranul nostru basarabean, întâlnind Anul Nou, se gândește mai înainte de toate la roada acestui an și la munca câmpului; în mintea lui toată fericirea ce-o poate aduce anul viitor stă numai în pâine, cum și este în adevăr.
De aceea, și sărbătoarea Sfântului Vasile, stăpânului plugarilor, este cu totul plugărească, țărănească, iar nu bisericească. Adăuza după hăit, chiar de Anul Nou, toți oamenii din sat, hiritisându-se unul pe altul, se samână cu grâu, cu orz, cu păpușoi, ca să arate că doresc să vie în anul viitor pâine multă și frumoasă, să trăiască toți cu sănătate pân-în anul viitor:
- Sănătatea noului,
- Și la anul cu sănătate,
- Să crească grâiele,
- Și malaiele,
- Și păpușoaiele.
Și cu aceste cuvinte țăranul nostru cu nădejde se uită în viitor, așteptând pâine multă și frumoasă de la Sfântul Vasile, stăpânul plugarilor.
sursa: http://ro.wikisource.org/wiki/Sf%C3%A2ntul_Vasile_-_Anul_Nou_%C3%AEn_obiceiurile_moldovenilor_basarabeni
Abonați-vă la:
Postări (Atom)















