Larisa Arseni. Maestru în artă.
Colaboratoare la CAIE.
La Centrul
Academic Internaţional Eminescu, Rucsacul de vacanţă continuă să se
umple cu noi lecturi, noi poveşti şi povestiri adevărate. Astăzi i-am avut ca
vizitatori pe copiii de la Centrul
Comunitar pentru Copii şi Tineret Orizont, însoţiţi de pedagogul lor, doamna
Raisa Rusu. Am citit împreună IMN EMINESCULUI în nouăsprezece cânturi
de Valeriu Anania, din ciclul Eminescu şi Ortodoxia.
Autorul face o retrospectivă a tuturor temelor abordate
de scriitor, încercând să scoată în evidenţă stările de spirit pe care le avea
poetul în momentele de meditaţie şi de creaţie, numindu-le stări şi trepte.
Am
discutat cu copiii despre cele mai preţioase lucruri pe pământ, cum ar fi:
omul, viaţa sănătatea, familia, sufletul, credinţa - aici le-am amintit
copiilor legenda Darul lui Dumnezeu, pentru
Eminescu, în care îngerul l-a
binecuvântat de trei ori şi cu vocea stinsă ca de litanie, i-a citit cuvântul
lui Dumnezeu: Ştiu cât de mare este
sufletul tău. Ştiu că în el va încăpea o lume întreagă, ştiu că în el vei vrea să cupeinzi chiar
nemărginirea Mea. Ştiu că inima îţi va arde de iubire. Că îţi vei iubi ca nimeni
altul neamul din care te-ai născut, că îi vei iubi pe oameni până la sfârşit,
că vei iubi toate frumuseţile făcute de Mine, că vei iubi râul, ramul, că vei
iubi Biserica Mea, pe Sfinţii Mei, pe Maica Mea; ştiu că mă vei iubi pe Mine. Şi
pentru că te vei asemăna cu Mine în
iubire, ţie îţi dăruiesc darul Meu cel mai de preţ: îţi dăruiesc suferinţa.
Întreaga ta viaţă va fi muiată în adâncuri amare de lacrimi. Săbii, fulgere şi
piroane vor trece prin sufletul tău. De la oameni vei primi biciuiri, loviri şi
pietre. Toţi se vor lepăda de tine, îţi vor înjosi numele şi-l vor umili. Chiar
şi cei apropiaţi ai tăi, când îţi va fi cel mai greu, îţi vor da să bei fiere
şi otravă. Răni nevindecate şi nemângâiate vei purta în trup şi în suflet.
Îngerul s-a oprit o clipă, a suspinat şi a citit mai departe:
Din acest adânc de suferinţă va creşte
un tânăr mândru ce va arde în inima sa toate dorurile şi durerile neamului său.
Va creşte un tânăr voievod ce va fi peste veacuri lumina neamului său. Iar când
lumea nu va mai putea încape strălucirea ta, lumina ochilor tăi se va stinge.
Atunci vei urca uşor cu suflet blând şi luminos, slobozit de toată suferinţa,
în lumina falnicilor bolţi, în palatele cele de mărgean, acolo unde nu este
nici durere, nici întristare, nici suspin...
Copiii au
rămas profund impresionaţi de puterea Cuvântului spus de Dumnezeu, dar şi de
om, deoarece cuvântul este materia primă cu care omul face ce vrea, face bune,
dar poate face şi mai puţin bune. Cuvântul ne poate ridica în slăvi, dar ne
poate arunca şi în străfunduri. Aceşti şcolari, care sunt abia în formare, în
procesul comunicării îşi dezvăluie trăirile, sentimentele care îi frământă, iar
noi, aici intervenim prin intermediul cărţilor şi încercăm să-i facem să
citească, le recomandăm ce să citească ca să găsească răspunsuri...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu