Spiridon Vangheli şi universul senin al copilăriei

(expoziţie de carte)

Vangheli este un scriitor cu o rară imaginaţie. El stăpâneşte la perfecţie tot ce aparţine logicii şi psihologiei copilului. Imaginile lui sunt foarte plastice, fiindcă sunt fireşti copilului. ...Îndemnaţi-l pe Spiridon Vangheli să mai scrie asemenea povestiri, să scrie romane fantastice, de aventuri. El e aproape unicul literat la noi în stare să le ridice, aceste genuri, la rangul de artă. 

George Meniuc

 

Publicat de Fărîmă M.

Dicționarele Copilăriei

Colecția Dicționarele Copilăriei include ”mici dicționare” de: sinonime, antonime și neologisme - dicționare mai puțin obișnuite, în care cuvintele sunt explicate...în versuri!

Textele, vesele, captivante, se memorează cu ușurință. Fiecare volum de ”gramatică și poezii” începe cu o prefață, de asemenea în versuri, care le oferă micilor cititori”cheia”potrivită pentru lectură. Ilustrațiile color dau un plus de eleganță și atractivitate acestor cărți, care vor fi de un real folos și învățătorilor, și educatorilor.

Ele vor face orele de limba română mai vii, mai interesante, vor îmbogăți vocabularul copiilor, ajutându-i să se exprime corect și să-și plasticizeze limbajul. Colecția se adresează preșcolarilor și elevilor din clasele primare.

Despre sinonime

Căutând cu luare-aminte,
Găsești vorbe (sau cuvinte)
Folosite mai ales
Cu același înțeles.
Când același lucru-arată,
(Desemnează sau numesc)
Și se pot shimba firesc
În aceeași frază, iată,
Ele, ține minte bine,

 Sunt cuvinte sinonime.

Despre antonime

N-ai bănui că-ntre cuvinte
sunt fel de fel de simțăminte;
se-aseamănă, se-nlocuiesc,
se contrazic, se învrăjbesc. 

Pereche fac, dar se opun

prin tot ce-nseamnă, tot ce spun,
nesemănând nicio cătime...
Ei, bine, astea-s Antonime! 

 Despre neologisme

Toate câte sunt pe lume
Au primit câte un nume.
Neologism. Ce-nseamnă oare
Când îl auzi, un pic ciudat,
Deși nu-i greu de pronunțat?
Înseamnă, cum v-am spus-nainte,

Un nou-venit printre cuvinte.

   

Hector Malot (d. 17 iulie 1907) este unul dintre cei mai cunoscuţi scriitori francezi. A studiat dreptul la Rouen şi Paris, dar literatura a devenit pasiunea sa. A publicat prima carte - Les Amants - în 1859. În total, a scris peste 70 de cărţi, dar cel mai cunoscut raman este  "Sans famille" (Singur pe lume). A fost dedicat fiicei lui, Lucie."În timp ce scriam această carte, mă gândeam tot timpul la tine, copila mea, și numele tău îmi venea în fiecare clipă pe buze. O să-i placă lui Lucie? O va interesa pe Lucie?..." se întreba Hector Malot la începutul cărții sale.

Singur pe lume este povestea unui orfan, micul Rémi, care trăiește în casa unei femei, tușa Barberin. Soțul acesteia, zidarul Jerome, suferă un accident grav fiind astfel nevoit să îl închirieze pe copil unui proprietar de circ, Vitalis, care dădea mici reprezentații alături de un cățel, Capi, care-i conduce pe Dolce și Zerbino, alți căței artiști și pe Suflețel, o maimuță dresată. Romanul se termină în momentul în care Rémi reușește să-și regăsească, cu ajutorul lui Mattia, familia. Cartea are și o continuare care se numește În familie.

(fragment)

Am auzit spunîndu-se că e o chestiune ştiinţifică interesantă de a şti dacă

maimuţele rîd. Cred că acei care şi-au pus această întrebare sînt savanţi de bibliotecă, oameni care nu şi-au dat niciodată osteneala să studieze maimuţele. Eu însă, care am trăit multă vreme în apropierea lui Sufleţel, pot să afirm că rîdea şi, deseori chiar, într-un fel care mă umilea. Bineînţeles că rîsul lui nu era întocmai ca al omului.Dar, mă rog, cînd un sentiment oarecare îi stîrnea veselia, colţurile gurii i se trăgeau înapoi, pleoapelei se încreţeau, fălcile i se mişcau repede, iar ochii lui negri scînteiau ca nişte cărbuni aprinşi. De altfel,curînd am putut observa la el aceste semne caracteristice ale rîsului în împrejurări destul de jignitoare pentru mîndria mea de om.

 — Acum că te-ai gătit, îmi spuse Vitalis, după ce îmi pusesem şi pălăria, o să ne-apucăm de treabă, casă putem da mîine, cînd e zi de tîrg, o mare reprezentaţie în care îţi vei face debutul.întrebai ceeste aceea

debut,şi Vitalis mă lămuri că înseamnă să joci pentru prima dată în faţa lumii.

 — Mîine vom da aici primul nostru spectacol, spuse el, în care vei juca şi tu. Aşa că trebuie sărepetăm de pe acum rolul pe care ţi l-am hărăzit.în ochii mei miraţi el citi că nu pricepusem. — Înţeleg prin rol ceea ce vei avea tu de făcut în acest spectacol. Te-am luat cu mine nu numai ca săai plăcerea să te plimbi. Nu sînt de ajuns de bogat pentru asta. Te-am luat ca să munceşti. Şi muncata, tocmai în asta va consta : să joci teatru împreună cu cîinii mei şi Sufleţel.

 — Dar nu ştiu să joc teatru ! am strigat eu, speriat.

 — Tocmai de aceea o să te învăţ. Iţi închipui şi tu că nu de la sine merge Capi atît de graţios pe labelede dindărăt, după cum nici Dolce nu pentru plăcerea ei sare coarda.

Capi a învăţat cum să stea în picioare, tot aşa cum şi Dolce a învăţat să sară coarda: a fost nevoie să muncească multă vreme pentrua redobîndi aceste talente; numai aşa au ajuns artişti iscusiţi. Tot astfel şi tu, acuma, trebuie să munceştica să înveţi rolurile pe care le vei juca împreună cu ei. Aşa că, la treabă !Ce ştiam eu, în timpul acela, despre muncă, era foarte puţin. Credeam că a munci înseamnă să sapi pămîntul, sau să tai un copac, sau să ciopleşti în piatră, şi nu-mi închipuiam munca în alt fel.   Comedia pe care o vom juca, continuă Vitalis, se numeşte : Slugă la domnul Sufleţel sau Cel mai prost nu e cel care credeţi!

Iată subiectul : domnul Sufleţel a avut pînă acum o slugă de care era foarte mulţumit, şi anume pe Capi. Dar Capi îmbătrîneşte şi domnul Sufleţel doreşte o slugă nouă ;Capi se obligă să-i aducă pe cineva. Dar nu-i va aduce tot un cîine în loc, ci îi va aduce un băiat, un ţărănuş, cu numele de Remi.

Peripeţiile prin care a trecut Remi, în lumea circului, şi cum acesta şi-a regăsit familia, le vei afla citind cartea în întregime la Centrul Academic Eminescu!

 Vă aşteptăm!

Publicat de Fărîmă M.

Ziua internaţională a muzeelor

În fiecare an începând cu 1977, la data de 18 mai, se sărbătoreşte Ziua internaţională a muzeelor pentru a promova şi a aduce la cunoştinţă publicului rolul muzeelor în dezvoltarea societăţii.

POVESTEA URSULUI CAFENIU

          Urşii care trăiesc la Polul Nord sunt albi. Cred că din pricina asta le spune urşi albi (dar, fireşte, dacă vreunul dintre voi a aflat că li se spune albi din alte pricini, îl rog să-mi dea de ştire şi să nu mă mai lase să scriu minciuni ). Aşa...
          Ei, şi iată că printre urşii cei albi de la pol s-a rătăcit într-o bună zi un urs cafeniu, un urs mare şi frumos, care venea tocmai din munţii noştri. Cum a ajuns el la pol să nu mă întrebaţi, că nu ştiu. Ce ştiu e că s-a pomenit acolo şi că a început să caşte ochii la munţii de gheaţă şi la focile care se zbenguiau pe ei.

- Ia te uită!... Un urs murdar! strigă o focă, şi toate surorile ei începură să chicotească, să hohotească şi să se prăpădească de râs.
- E mânjit tot!
- De la gheare pân' la bot!
- Vai, vai, ce caraghios!
- Parc-a fost muiat în sos!

Uite-aşa râdeau focile, râdeau de nu mai puteau. Ursul nostru se uită în jur gata să râdă şi el de ursul cel murdar (pentru că urşii, se ştie, se spală pe dinţi în fiecare dimineaţă şi seară, ba mai fac şi baie) când, spre marea lui mirare, nu văzu niciun urs.
- Nu cumva râdeţi de mine? întrebă el supărat.
- Păi de cine, măi Martine?
- Eu sunt curat, spuse şi mai supărat Martin. M-am spălat chiar azi dimineaţă.

          Dar focile nu-l crezură şi râseră mai departe, aşa că bietul urs îşi luă tălpăşiţa, mormăind.
Şi nu merse el cine ştie cât, că se întâlni cu nişte urşi albi.
- Fraţilor! strigă bucuros Martin. Ah! Ce bine-mi pare că vă văd...
- Cine-i urâtul ăsta care se crede frate cu noi? spuse cu dispreţ un urs alb.
- Ia te uită ce neobrăzare! vorbi un altul.
De ciudă, bietul Martin simţi că-i dau lacrimile.
- Dar bine, fraţilor, nu vedeţi că sunt urs, ca şi voi?
-Urşii cumsecade sunt albi, răspunse primul urs alb, şi fără a-1 mai învrednicii cu o privire, toţi urşii albi plecară, legânându-şi îngâmfaţi blănurile.

Martin se aşeză pe un sloi şi începu să plângă.
- Făcea să bat atâta cale până la pol, ca să găsesc aici numai batjocură? se întreba el.       Vai, ce urşi răi trăiesc printre munţii de gheaţă!

Şi cum plângea aşa, un pinguin se apropia încetişor.
- De ce plângi, ursule? întrebă pinguinul.
- Cum să nu plâng, pinguinule, dacă urşii albi mă dispreţuiesc şi râd de mine? Eu sunt cafeniu, la noi toţi urşii sunt cafenii.
Pinguinul era o pasăre tare isteaţă.
- Şi numai pentru atâta lucru plângi? Hai, vino cu mine!
Îl duse pinguinul într-un loc ferit şi, cât ai bate din palme, aduse o bucată  de săpun.
- Ia săpuneşte-te bine, de sus şi până jos! îl îndemnă el pe Martin.
- Şi tu? se supără ursul. Le-am spus şi focilor că sunt curat. M-am spălat chiar azi-dimineaţă!
- Nu-i nimic, răspunse pinguinul. Fă-mi mie plăcerea asta....
Bombănind, Martin se muie într-un ochi de apă şi prinse a se săpuni. De mânios ce era se frecă bine, bine, bine, şi - iată - curând toată blana îi era plină  de clăbuci albi şistrălucitori.
- Aşa, destul, spuse pinguinul.
Martin lăsă jos săpunul şi voi să se vâre în ochiul de apă, dar pinguinul îl opri.
- Stai! Rămâi aşa!

Apoi îl luă de mână şi-l duse în mijlocul urşilor albi.
- Vai, ce urs frumos! strigă un urs alb.
- Ce blană albă! se minună al doilea.
- Şi ce mândru străluceşte în soare! şopti al treilea. Bietul Martin nu mai înţelegea nimic. Dar era atât de bucuros de primirea care i-o făceau urşii albi, că nici nu-şi bătu capul să înţeleagă. Ii mulţumi pin guinului şi rămase printre urşii albi cu care jucă „bâz" şi „baba-oarba", uitând de toate.

Deodată însă, un munte de gheaţă se apropie de sloiul pe care se jucau.
- Fugiţi! Fugiţi! strigă un pui de urs şi se aruncă în apă, înotând voiniceşte.

Urşii se opriră din joacă, văzură muntele şi pricepură că se va ciocni de sloiul lor, strivindu-i sub greutatea lespezilor de gheaţă. Speriaţi, săriră în apă şi se depărtară degrabă, în vreme ce Martin - neobişnuit cu viaţa de la pol-  rămase pe sloi. Când înţelese ce primejdie îl paşte voi să sară şi el în apă. Chiar în clipa aceea răsună glasul înspăimântat al unei ursoaice:
- Puiul! Puiul meu!... A rămas pe sloi!
Nici unul dintre urşii care se depărtaseră nu scoase nicio vorbă, nici unul nu cuteza să se întoarcă pe sloi. Martin se repezi şi începu să caute ursuleţul.
          Îl află pe o movilită de zăpadă şi-l luă în braţe, dar în clipa aceea se auzi un troznet cumplit şi muntele de gheaţă izbi sloiul.Totul pârâia, se prăbuşea, valurile ţâşniră înalte cât muntele. Cu puiul în braţe şi ferindu-l de bucăţile de gheaţă, mari cât o casă, Martin se pomeni în apă. Fusese rănit de suliţele de gheaţă. Dar puiul era nevătămat.
         

O lespede grea îl împiedica acum pe Martin să iasă la lumină. Cu chiu, cu vai sparse lespedea şi, înotând, se ridică pe un sloi ce plutea, la adăpost de alte primejdii.

Mama ursuleţului se repezi să-i mulţumească, dar, când ajunse lângă Martin, încremeni. Şi la fel încremeniră şi ceilalţi urşi albi. Clăbucii de săpun din blana lui Martin se topiseră în apă, şi ursul nostru era din nou cafeniu ...
- Alb sau cafeniu, eşti un urs bun şi viteaz, spuse mama ursuleţului, văzâd cum puiul se prinsese cu lăbuţele de gâtul lui Martin. Îţi mulţumesc...
Niciunul dintre noi n-a cutezat să rămână pe sloi...  
- Nu blana îl face pe urs, încuviinţară şi ceilalţi urşi albi, adunându-se în jurul lui Martin şi strângându-i care mai de care laba.
Din ziua aceea, Martin n-a mai fost nevoit să-şi împodobească blana cu clăbuci  de săpun

(treabă care l-a bucurat straşnic căci săpunul uscat îi pricinuia mâncărimi cumplite şi-l silea să se scarpine cu toate cele zece gheare, ceea ce nu era deloc frumos şi nici plăcut nu era).

          Cât a rămas printre urşii albi s-a bucurat de cinste şi prietenie, iar când s-a întors acasă a alergat la prietenul meu, care scrie toate poveştile pentru copii, şi a povestit întâmplarea. De atunci mai cântă Martin şi-n ziua de azi:

Crezi că-mi pasă că te ştiu
Negru, alb sau cafeniu?
Inima să-ţi fie dreaptă.
Eu te judec după faptă!

Vladimir Colin

Sursa: Hora luminilor/Carte despre prietenie şi bună înţelegere. - Ch.: Epigraf, 2008. - 80 p.

Publicat de Fărîmă M.

Poveştile ne fac să evadăm dincolo de realitate, în lumea mircolelor acolo unde binele este întotdeauna învingător.

Dragă cititorule, CAIE îţi propune şapte poveşti minunate, poveşti cu care au crescut zeci de generaţii, buneii şi părinţii noştri. Şapte poveşti care au dăinuit de-a lungul timpului, poveşti nemuritoare, sub ediţia Flamingo GD. Fiecare cărţulie este inspirat ilustrată.

 

Ion Creangă. Punguţa cu doi bani. - Bucureşti: Flamingo GD, 2008. - 14 p.

Ion Creangă. Capra cu trei iezi. - Bucureşti: Flamingo GD, 2008. - 8 p.

Hans Chritian Andersen. Fetiţa cu chibrituri. - Bucureşti: Flamingo GD, 2008. - 16 p.

Fraţii Grimm. Apa vieţii. - Bucureşti: Flamingo GD, 2008. - 8 p.

ZIUA INTERNAŢIONALĂ A FAMILIEI

ABC-UL FAMILIEI

Părinţii trebuie să ştie că copiii virtuoşi le procură la orice vârstă multă bucurie şi adună mulţumire, fiindcă în preocuparea atentă a părinţilor stă izvorul de bune însuşiri ale copiilor.

Leone Battista Alberti 

          Vrei să devii părinte de succes? Învaţă să asculţi vocea copilului tău!, să-i cunoşti particularităţile de caracter şi emoţionale pentru ai asigura o educaţie bună şi pentru aţi ajuta copilul să se dezvolte sănătos şi cu succes în societate, acestea şi multe altele ne îndeamnă profesoara, scriitoarea şi poeta Maria Caras -Cumpenici, în cărţile dumneaiei:

     

Caras - Cumpenici, Maria. ABC - ul familiei / Maria Caras - Cumpenici. - Ch.: Pontos, 2010. - 260p.

     Cartea ABC-ul Familiei se adresează în special, părinților, chemați să îngrijească solul pe care să poată crește oameni demni. Datorită lor, copiii ar înțelege mai lesne ideile reflectate de scriitori în literatura artistică, de marii filosofi și gânditori, care și-au lăsat semnele înțelepciunii în operele lor.

          Cartea este ca un apel către cei ce vor să făurească bine. Vă poate învăța cum să luați o atitudine, atunci când se cere, să influențați benefic caracterul propriu sau cel al copilului, să demonstrezi verticalitatea, demnitatea etc.

Ne bucurăm atunci când ne aflăm alături de un om generos, credincios cu gândire pozitivă. Iată de ce, conținutul unora dintre texte relevă un aspect religios, bazat pe Biblie - unica lucrare din care se desprinde adevărata învățătură despre arta de a trăi pentru binele umanității.

autoarea: Maria Caras-Cumpenici

Caras - Cumpenici, Maria. Vrei să devii părinte de succes?: Ghid informativ pentru părinţii care au copii de vârsta 6-12 ani / Maria Caras - Cumpenici. - Ch.: Pontos, 2013. - 148p.

         Prin intermediul acestei cărţi vreau să susţin părinţii, care doresc să cunoască mai mult despre particularităţile individuale ale propriului copil, informaţii ce i-ar ajuta în realizarea cu succes al celui mai frumos proiect din viaţa lor — creşterea şi educarea copilului. Părinţii vor însuşi anumite metode de învăţare şi educare, căi eficiente prin care şi-ar ajuta copilul să se dezvolte cât mai armonios, pentru ca acesta să devină om înzestrat cu înalte calităţi morale.
          Volumul include diverse subiecte, abordând teme ce ţin mai mult de perioada micii şcolarizări, dar relevând şi anumite date, informaţii de ordin general. M-am axat pe ideea că societatea are nevoie de părinţi pregătiţi din punct de vedere moral, educaţi, instruiţi şi informaţi, deoarece prima treaptă a şcolirii este una dificilă atât pentru copii cât şi pentru cei vârstnici.

           În baza materialelor expuse părinţii îşi pot forma o viziune nouă despre idealul de familie. Ei trebuie să înţeleagă că anume familia este nucleul pe care se ţine un stat şi de ea depinde nu numai viitorul personal, dar şi cel al ţării.

autoarea: Maria Caras-Cumpenici

Publicat de Fărîmă M.

Enciclopedia pentru toţi copiii: revistă bibliografică

       Seria de enciclopedii reunite sub titlul Enciclopedia pentru toți copiii cuprinde toate domeniile cunoașterii: astronomie, istorie, geografie, lumea animală, tehnică, medicină etc. Subiectele, ordonate tematic, sunt explicate într-un limbaj accesibil, fiind însoțite de imagini fantastice și legende. Fiecare volum conține date fascinante, curiozități, activități, teste și jocuri de verificare a cunoștinșelor, precum și un indice de materii și nume.

Enciclopedia pentru toţi copiii. Minunile lumii. -  : Prut, 2013 - 48 p.

Descoperă minunile naturale şi arhitecturale cu această carte extraordinară. Porneşte în expediţie şi explorează cele mai importante şi minunate locuri din întreaga lume. Află despre minunile lumii antice, monumente impunătoare, oraşe pierdute, animale surprinzătoare şi minuni ale creaţiei umane.

Enciclopedia pentru toţi copiii. Mituri şi legende. - : Prut, 2013 - 48 p.

Citeşte despre cele mai faimoase poveşti din lume şi află de ce sunt ele atât de importante în diferite culturi.  Descoperă monştri mitici, animale fantastice şi eroi de legendă cu această carte extraordinară. Citeşte despre cele mai faimoase poveşti din lume şi află de ce sunt ele atât de importante în diferite culturi. Află unde se presupune că trăieste Yeti, citeşte despre Cerber- câinele uriaş cu trei capete, descoperă cine este considerat cel mai faimos vampir din toate timpurile.

Enciclopedia pentru toţi copiii. Oceane. - : Prut, 2013 - 48 p.

Respiră adânc şi cufundă-te în uimitoarea lume a apelor!Descoperă toate aspectele vieţii din oceane cu această carte extraordinară. Respiră adânc şi cufundă-te in uimitoarea lume a apelor. Află cât de mari sunt oceanele şi ce vieţuitoare se găsesc in apele lor, descoperă cine au fost primii navigatori şi cât de adânc se poate scufunda un submarin.

Enciclopedia pentru toţi copiii. Pisici mari şi mici. - : Prut, 2013 - 48 p.

Aruncă o privire asupra vieţii enigmaticelor feline. Intră în lumea misterioasă a pisicilor cu această carte extraordinară. Aruncă o privire asupra vieţii enigmaticelor feline. Află cum trebuie îngrijită o pisică, ce obiceiuri are, ce îi place şi cum se joacă. Descoperă ce strămoşi are pisica domestică şi ce rude are in sălbăticie, câte rase de pisici există şi cum sunt acestea răsfăţate de iubitorii de pisici.

Enciclopedia pentru toţi copiii. Astronomie. - : Prut, 2013 - 48 p.

Descoperă Universul cu aceasta carte extraordinara. Fă un tur al galaxiei noastre şi intră in lumea stelelor arzătoare, a planetelor rotitoare şi a exploziilor misterioase din spaţiu. Află cum poţi utiliza Soarele, Luna şi stelele ca să afli timpul. Vezi cum funcţionează telescoapele şi explorează limitele Universului.

Enciclopedia pentru toţi copiii. Planeta extremelor. - : Prut, 2013 - 48 p.

Urcă pe cei mai înalţi munţi, exploarează peşterile întunecate şi scufundă-te în adâncurile oceanului.Descoperă spectaculoase caracteristici naturale ale Pământului cu această carte extraordinară. Urcă pe cei mai inalţi munţi, explorează peşterile întunecate şi scufundă-te în adâncurile oceanului. Citeşte despre cele mai lungi râuri din lume, aruncă o privire asupra celor mai uscate deşerturi şi află despre efectele devastatoare ale valurilor tsunami, vulcanilor şi ale condiţiilor de vreme rea.

Enciclopedia pentru toţi copiii. Aparate de zbor. - : Prut, 2013 - 48 p.

Pregăteşte-te de decolare şi intră în lumea uimitoarelor aparate de zbor de ieri şi de azi.Explorează în amănunt lumea aviaţiei cu această carte extraordinară. Pregăteşte-te de decolare şi intră în lumea uimitoarelor aparate de zbor de ieri şi de azi. Află secretele avioanelor de spionaj, ale rachetelor şi ale avioanelor militare, aruncă o privire asupra funcţionării motoarelor şi descoperă de ce pot elicopterele să zboare in orice direcţie.

Enciclopedia pentru toţi copiii. Invenţii. - : Prut, 2013 - 48 p.

Citeşte despre ideile originale care ne-au schimbat viaţa! Descoperă totul despre invenţii cu această carte extraordinară ce conţine o sută de articole deosebit de interesante şi fascinante, insoţite de imagini fantastice, desene amuzante şi jocuri ce îţi testează cunoştinţele.
Află care au fost primele invenţii ale oamnenilor, de la uneltele din piatră şi metal pănă la cele mai noi realizări din domeniul tehnicii.

Enciclopedia pentru toţi copiii. Corpul uman. - : Prut, 2013 - 48 p.

Descoperă modul în care funcţionează corpul tău cu această carte extraordinară. Porneşte într-o călătorie fantastică prin uimitoarele sisteme ale corpului uman. Află care sunt principalele sisteme ale corpul uman şi cum funcţionează ele, învaţă ce trebuie să faci ca să fii sănătos şi să te simţi bine.

Publicat de Fărîmă M.

ZIUA EUROPEI

Simbolurile corpului uman

         

Se pare că cel mai vechi simbol dintre toate simbolurile existente pe care omenirea le-ar fi folosit vreodată în ritualuri religioase şi mistice este corpul uman.

În acest aspect,el este studiat amănunţit de către greci, egipteni, indieni şi alte popoare antice. Toate ştiinţele magice au la bază o credinţă comună: orce lucru care se află în afara corpului uman are vreo parte anolagică în interiorul lui. De aceea, filozofii antici considerau omul un microcosmos, iar Universul - un om uriaş. Omul a fost întotdeauna pentru cei din vechime o carte magică, pe care citind-o, puteai intra în toate tainele Universului. " Cunoaştete pe tine însuşi şi vei afla universul şi toate tainele sale" era scris la intrarea în templu Delphi.

          Din cele mai vechi timpuri, încă până la apariţia idolilor, în templele străvechi era instalată o statuie ce reprezenta omul. Savanţii consideră că acesta era un manechin filozofic pe care erau făcute înscripţii secrete: Această statuie poate fi deschisă ca să se vadă din ce este alcătuit omul: muşchi, oase, etc. Fiecare parte a acestui manechin avea o semnificaţie magică şi secretă. Dimensiunile organelor interne erau considerate etaloane, cu ajutorul cărora puteai măsura orce.

          Mai mulţi dintre misticii lumii susţin, că în interiorul fiecărui corp şi spirit există trei centre: superior, median şi inferior. Ele se mai numeau "centrele lumii". Se considera că centrul suprem se află între celelalte două. El era comparat cu inima, cel mai misterios organ al corpului uman. Al doilea centru era echivalent creierului omenesc şi servea ca mediator între lumea oamenilor şi cea sacră, dumnezeiască. Cel de-al treilea centru, de jos,  se considera asemănător cu organele reproductive ale omului.

          Deoarece fiecare om are câte 5 degete la extremităţi: două mâini, două picioare şi capul, numărul 5 este simbolul corpului uman. Mîinile şi picioarele simbolizează cele patru elemente: mâinile - focul şi aerul, picioarele - pământul şi apa. Creierul este simbolul elementului al cincelea - eternul, care uneşte celelalte elemente. Toate degetele de la picioare şi de la mâini, deţin semnificaţii simbolice. Degetele de la picioare simbolizează manifestările legilor fizice, iar cele de la mâini -  cele ale legilor spirituale.  Chiar fiecare os ale degetului are un sens special. Primul simbolizează arta, cel din mijloc - protecţia, iar rădăcina degetului - crearea şi distrugerea.

În simbolica corpului uman un rol important îl are împărţirea capului pe verticală în două părţi. Jumătatea dreaptă înseamnă lumină, cea stângă - întuneric. Cu alte cuvinte partea dreaptă este partea luminoasă şi simbolizeazăspiritualitatea, iar cea stângă -întunecoasă, legată de lumea materială.

          Din cele mai vechi timpuri oamenii foloseau în luptă mâna dreaptă iar cu stânga se apărau. Cu alte cuvinte, partea dreaptă înseamnă atacul iar stânga - protecţia.

De asemenea în simbolică, partea dreaptă a corpului este considerată masculină iar partea stângă - femenină.

          Sacerdoţii antici erau convinşi că orce parte a corpului corespunde unei părţi a creierului, iar tot ce se află în creier are un echivalent în inimă. În simbolurile secrete, corpul uman şi una din părţile sale importante, creierul, au simbolizat întotdeauna raţiunea şi autocunoaşterea. Faţa are şi ea un sens aparte: ochii înseamnă puterea spirituală, nasul - vigoarea şi protecţia, iar urechile - puterea materială. Dacă încercăm să studiem atent o faţă omenească, atunci observăm că ochii formează două litere "O"

şi sprâncenele litera "M". Deci pe faţa fiecărei fiinţe umane parcă e scris "OMO".

Sursa: Enciclopedia curioşilor. - Ch.: Silvius Libris, 2012 - 256 p.

Fărîmă M.