De eşti copil sau matur la sigur îţi sunt dragi poveştile. Centrul Eminescu îţi vine în ajutor, aici te poţi delecta făcând cunoştinţă cu PROGRAMUL ORA POVEŞTII, organizat în fiecare zi de marţi şi joi la ora 10.00. Dacă nu ai timp să ne faci o vizită în aceste zile poţi să ne urmăreşti on-line. Nu rata şansa!!!
Pagini
▼
vineri, 30 mai 2014
miercuri, 28 mai 2014
vineri, 23 mai 2014
Spiridon Vangheli şi universul senin al copilăriei
(expoziţie de carte)
George Meniuc
Publicat de Fărîmă M.
joi, 22 mai 2014
Dicționarele Copilăriei
Colecția Dicționarele
Copilăriei include
”mici dicționare” de: sinonime, antonime și neologisme - dicționare mai puțin
obișnuite, în care cuvintele sunt explicate...în versuri!
Textele,
vesele, captivante, se memorează cu ușurință. Fiecare volum de ”gramatică și
poezii” începe cu o prefață, de asemenea în versuri, care le oferă micilor
cititori”cheia”potrivită pentru lectură. Ilustrațiile color dau un plus de
eleganță și atractivitate acestor cărți, care vor fi de un real folos și
învățătorilor, și educatorilor.
Ele vor
face orele de limba română mai vii, mai interesante, vor îmbogăți vocabularul
copiilor, ajutându-i să se exprime corect și să-și plasticizeze limbajul.
Colecția se adresează preșcolarilor și elevilor din clasele primare.
Despre sinonime
Căutând
cu luare-aminte,
Găsești vorbe (sau cuvinte)
Folosite mai ales
Cu același înțeles.
Când același lucru-arată,
(Desemnează sau numesc)
Și se pot shimba firesc
În aceeași frază, iată,
Ele, ține minte bine,
Găsești vorbe (sau cuvinte)
Folosite mai ales
Cu același înțeles.
Când același lucru-arată,
(Desemnează sau numesc)
Și se pot shimba firesc
În aceeași frază, iată,
Ele, ține minte bine,
Sunt cuvinte
sinonime.
Despre antonime
N-ai
bănui că-ntre cuvinte
sunt fel de fel de simțăminte;
se-aseamănă, se-nlocuiesc,
se contrazic, se învrăjbesc.
sunt fel de fel de simțăminte;
se-aseamănă, se-nlocuiesc,
se contrazic, se învrăjbesc.
Pereche fac, dar se opun
prin tot
ce-nseamnă, tot ce spun,
nesemănând nicio cătime...
Ei, bine, astea-s Antonime!
nesemănând nicio cătime...
Ei, bine, astea-s Antonime!
Toate câte sunt pe lume
Au primit câte un nume.
Neologism. Ce-nseamnă oare
Când îl auzi, un pic ciudat,
Deși nu-i greu de pronunțat?
Înseamnă, cum v-am spus-nainte,
Au primit câte un nume.
Neologism. Ce-nseamnă oare
Când îl auzi, un pic ciudat,
Deși nu-i greu de pronunțat?
Înseamnă, cum v-am spus-nainte,
Un nou-venit
printre cuvinte.
miercuri, 21 mai 2014
luni, 19 mai 2014
Hector Malot (d. 17 iulie
1907) este unul dintre cei mai cunoscuţi scriitori francezi. A studiat dreptul
la Rouen şi Paris, dar literatura a devenit pasiunea sa. A publicat prima carte
- Les Amants - în 1859. În total, a scris peste 70 de cărţi, dar cel mai
cunoscut raman este "Sans
famille" (Singur pe lume). A fost dedicat fiicei lui, Lucie."În timp ce scriam această carte, mă gândeam
tot timpul la tine, copila mea, și numele tău îmi venea în fiecare clipă pe
buze. O să-i placă lui Lucie? O va interesa pe Lucie?..." se întreba Hector Malot la începutul cărții
sale.
Singur pe lume este povestea unui orfan, micul Rémi, care
trăiește în casa unei femei, tușa Barberin. Soțul acesteia, zidarul Jerome,
suferă un accident grav fiind astfel nevoit să îl închirieze pe copil unui
proprietar de circ,
Vitalis, care dădea mici reprezentații alături de un cățel, Capi, care-i
conduce pe Dolce și Zerbino, alți căței artiști și pe Suflețel, o maimuță
dresată. Romanul se termină în momentul în care Rémi reușește să-și regăsească,
cu ajutorul lui Mattia, familia. Cartea are și o continuare care se numește În familie.
(fragment)
Am auzit spunîndu-se că
e o chestiune ştiinţifică interesantă de a şti dacă
maimuţele rîd. Cred că
acei care şi-au pus această întrebare sînt savanţi de bibliotecă, oameni care nu
şi-au dat niciodată osteneala să studieze maimuţele. Eu însă, care am trăit
multă vreme în apropierea lui Sufleţel, pot să afirm că rîdea şi, deseori chiar,
într-un fel care mă umilea. Bineînţeles că rîsul lui nu era întocmai ca al
omului.Dar, mă rog, cînd un sentiment oarecare îi stîrnea veselia, colţurile
gurii i se trăgeau înapoi, pleoapelei se încreţeau, fălcile i se mişcau repede,
iar ochii lui negri scînteiau ca nişte cărbuni aprinşi. De altfel,curînd
am putut observa la el aceste semne caracteristice ale rîsului în împrejurări
destul de jignitoare pentru mîndria mea de om.
— Acum că te-ai gătit,
îmi spuse Vitalis, după ce îmi pusesem şi pălăria, o să ne-apucăm de treabă,
casă putem da mîine, cînd e zi de tîrg, o mare reprezentaţie în care îţi vei
face debutul.întrebai ceeste aceea
debut,şi Vitalis mă lămuri că înseamnă să joci pentru
prima dată în faţa lumii.
— Mîine vom
da aici primul nostru spectacol, spuse el, în care vei juca şi tu. Aşa că
trebuie sărepetăm de pe acum rolul pe care ţi l-am hărăzit.în ochii mei miraţi
el citi că nu pricepusem. — Înţeleg prin rol ceea ce vei avea tu de
făcut în acest spectacol. Te-am luat cu mine nu numai ca săai plăcerea
să te plimbi. Nu sînt de ajuns de bogat pentru asta. Te-am luat
ca să munceşti. Şi muncata, tocmai în asta va consta : să joci
teatru împreună cu cîinii mei şi Sufleţel.
— Dar nu ştiu
să joc teatru ! am strigat eu, speriat.
— Tocmai de
aceea o să te învăţ. Iţi închipui şi tu că nu de la sine merge Capi atît de
graţios pe labelede dindărăt, după cum nici Dolce nu pentru plăcerea ei sare
coarda.
Capi a învăţat cum să stea
în picioare, tot aşa cum şi Dolce a învăţat să sară coarda: a fost nevoie
să muncească multă vreme pentrua redobîndi aceste talente; numai aşa au ajuns
artişti iscusiţi. Tot astfel şi tu, acuma, trebuie să munceştica să înveţi
rolurile pe care le vei juca împreună cu ei. Aşa că, la treabă !Ce ştiam eu, în
timpul acela, despre muncă, era foarte puţin. Credeam că a munci înseamnă
să sapi pămîntul, sau să tai un copac, sau să ciopleşti în piatră, şi nu-mi
închipuiam munca în alt fel. Comedia pe care o vom juca, continuă Vitalis, se numeşte : Slugă
la domnul Sufleţel sau Cel mai prost nu e cel care credeţi!
Iată subiectul : domnul
Sufleţel a avut pînă acum o slugă de care era foarte mulţumit, şi anume pe
Capi. Dar Capi îmbătrîneşte şi domnul Sufleţel doreşte o slugă nouă
;Capi se obligă să-i aducă pe cineva. Dar nu-i va aduce tot un cîine în loc, ci
îi va aduce un băiat, un ţărănuş, cu numele de Remi.
Peripeţiile prin care a
trecut Remi, în lumea circului, şi cum acesta şi-a regăsit familia, le vei afla
citind cartea în întregime la Centrul Academic Eminescu!
Vă aşteptăm!
Publicat de Fărîmă M.
sâmbătă, 17 mai 2014
Ziua internaţională a muzeelor
În fiecare an începând cu 1977, la data de 18 mai, se sărbătoreşte Ziua internaţională a muzeelor pentru a promova şi a aduce la cunoştinţă publicului rolul muzeelor în dezvoltarea societăţii.
vineri, 16 mai 2014
POVESTEA URSULUI CAFENIU
Urşii care trăiesc la
Polul Nord sunt albi. Cred că din pricina asta le spune urşi albi (dar,
fireşte, dacă vreunul dintre voi a aflat că li se spune albi din alte pricini,
îl rog să-mi dea de ştire şi să nu mă mai lase să scriu minciuni ). Aşa...
Ei, şi iată că printre urşii cei albi de la pol s-a rătăcit într-o bună zi un urs cafeniu, un urs mare şi frumos, care venea tocmai din munţii noştri. Cum a ajuns el la pol să nu mă întrebaţi, că nu ştiu. Ce ştiu e că s-a pomenit acolo şi că a început să caşte ochii la munţii de gheaţă şi la focile care se zbenguiau pe ei.
Ei, şi iată că printre urşii cei albi de la pol s-a rătăcit într-o bună zi un urs cafeniu, un urs mare şi frumos, care venea tocmai din munţii noştri. Cum a ajuns el la pol să nu mă întrebaţi, că nu ştiu. Ce ştiu e că s-a pomenit acolo şi că a început să caşte ochii la munţii de gheaţă şi la focile care se zbenguiau pe ei.
- Ia te uită!... Un urs
murdar! strigă o focă, şi toate surorile ei începură să chicotească, să
hohotească şi să se prăpădească de râs.
- E mânjit tot!
- De la gheare pân' la bot!
- Vai, vai, ce caraghios!
- Parc-a fost muiat în sos!
- E mânjit tot!
- De la gheare pân' la bot!
- Vai, vai, ce caraghios!
- Parc-a fost muiat în sos!
Uite-aşa râdeau focile,
râdeau de nu mai puteau. Ursul nostru se uită în jur gata să râdă şi el de
ursul cel murdar (pentru că urşii, se ştie, se spală pe dinţi în fiecare
dimineaţă şi seară, ba mai fac şi baie) când, spre marea lui mirare, nu văzu
niciun urs.
- Nu cumva râdeţi de mine? întrebă el supărat.
- Păi de cine, măi Martine?
- Eu sunt curat, spuse şi mai supărat Martin. M-am spălat chiar azi dimineaţă.
- Nu cumva râdeţi de mine? întrebă el supărat.
- Păi de cine, măi Martine?
- Eu sunt curat, spuse şi mai supărat Martin. M-am spălat chiar azi dimineaţă.
Dar focile nu-l crezură şi râseră mai departe, aşa că
bietul urs îşi luă tălpăşiţa, mormăind.
Şi nu merse el cine ştie cât, că se întâlni cu nişte urşi albi.
- Fraţilor! strigă bucuros Martin. Ah! Ce bine-mi pare că vă văd...
- Cine-i urâtul ăsta care se crede frate cu noi? spuse cu dispreţ un urs alb.
- Ia te uită ce neobrăzare! vorbi un altul.
De ciudă, bietul Martin simţi că-i dau lacrimile.
- Dar bine, fraţilor, nu vedeţi că sunt urs, ca şi voi?
-Urşii cumsecade sunt albi, răspunse primul urs alb, şi fără a-1 mai învrednicii cu o privire, toţi urşii albi plecară, legânându-şi îngâmfaţi blănurile.
Şi nu merse el cine ştie cât, că se întâlni cu nişte urşi albi.
- Fraţilor! strigă bucuros Martin. Ah! Ce bine-mi pare că vă văd...
- Cine-i urâtul ăsta care se crede frate cu noi? spuse cu dispreţ un urs alb.
- Ia te uită ce neobrăzare! vorbi un altul.
De ciudă, bietul Martin simţi că-i dau lacrimile.
- Dar bine, fraţilor, nu vedeţi că sunt urs, ca şi voi?
-Urşii cumsecade sunt albi, răspunse primul urs alb, şi fără a-1 mai învrednicii cu o privire, toţi urşii albi plecară, legânându-şi îngâmfaţi blănurile.
Martin se aşeză pe un
sloi şi începu să plângă.
- Făcea să bat atâta cale până la pol, ca să găsesc aici numai batjocură? se întreba el. Vai, ce urşi răi trăiesc printre munţii de gheaţă!
- Făcea să bat atâta cale până la pol, ca să găsesc aici numai batjocură? se întreba el. Vai, ce urşi răi trăiesc printre munţii de gheaţă!
Şi cum plângea aşa, un
pinguin se apropia încetişor.
- De ce plângi, ursule? întrebă pinguinul.
- Cum să nu plâng, pinguinule, dacă urşii albi mă dispreţuiesc şi râd de mine? Eu sunt cafeniu, la noi toţi urşii sunt cafenii.
Pinguinul era o pasăre tare isteaţă.
- Şi numai pentru atâta lucru plângi? Hai, vino cu mine!
Îl duse pinguinul într-un loc ferit şi, cât ai bate din palme, aduse o bucată de săpun.
- Ia săpuneşte-te bine, de sus şi până jos! îl îndemnă el pe Martin.
- Şi tu? se supără ursul. Le-am spus şi focilor că sunt curat. M-am spălat chiar azi-dimineaţă!
- Nu-i nimic, răspunse pinguinul. Fă-mi mie plăcerea asta....
Bombănind, Martin se muie într-un ochi de apă şi prinse a se săpuni. De mânios ce era se frecă bine, bine, bine, şi - iată - curând toată blana îi era plină de clăbuci albi şistrălucitori.
- Aşa, destul, spuse pinguinul.
Martin lăsă jos săpunul şi voi să se vâre în ochiul de apă, dar pinguinul îl opri.
- Stai! Rămâi aşa!
- De ce plângi, ursule? întrebă pinguinul.
- Cum să nu plâng, pinguinule, dacă urşii albi mă dispreţuiesc şi râd de mine? Eu sunt cafeniu, la noi toţi urşii sunt cafenii.
Pinguinul era o pasăre tare isteaţă.
- Şi numai pentru atâta lucru plângi? Hai, vino cu mine!
Îl duse pinguinul într-un loc ferit şi, cât ai bate din palme, aduse o bucată de săpun.
- Ia săpuneşte-te bine, de sus şi până jos! îl îndemnă el pe Martin.
- Şi tu? se supără ursul. Le-am spus şi focilor că sunt curat. M-am spălat chiar azi-dimineaţă!
- Nu-i nimic, răspunse pinguinul. Fă-mi mie plăcerea asta....
Bombănind, Martin se muie într-un ochi de apă şi prinse a se săpuni. De mânios ce era se frecă bine, bine, bine, şi - iată - curând toată blana îi era plină de clăbuci albi şistrălucitori.
- Aşa, destul, spuse pinguinul.
Martin lăsă jos săpunul şi voi să se vâre în ochiul de apă, dar pinguinul îl opri.
- Stai! Rămâi aşa!
Apoi îl luă de mână şi-l
duse în mijlocul urşilor albi.
- Vai, ce urs frumos! strigă un urs alb.
- Ce blană albă! se minună al doilea.
- Şi ce mândru străluceşte în soare! şopti al treilea. Bietul Martin nu mai înţelegea nimic. Dar era atât de bucuros de primirea care i-o făceau urşii albi, că nici nu-şi bătu capul să înţeleagă. Ii mulţumi pin guinului şi rămase printre urşii albi cu care jucă „bâz" şi „baba-oarba", uitând de toate.
- Vai, ce urs frumos! strigă un urs alb.
- Ce blană albă! se minună al doilea.
- Şi ce mândru străluceşte în soare! şopti al treilea. Bietul Martin nu mai înţelegea nimic. Dar era atât de bucuros de primirea care i-o făceau urşii albi, că nici nu-şi bătu capul să înţeleagă. Ii mulţumi pin guinului şi rămase printre urşii albi cu care jucă „bâz" şi „baba-oarba", uitând de toate.
Deodată însă, un munte
de gheaţă se apropie de sloiul pe care se jucau.
- Fugiţi! Fugiţi! strigă un pui de urs şi se aruncă în apă, înotând voiniceşte.
- Fugiţi! Fugiţi! strigă un pui de urs şi se aruncă în apă, înotând voiniceşte.
Urşii se opriră din
joacă, văzură muntele şi pricepură că se va ciocni de sloiul lor, strivindu-i
sub greutatea lespezilor de gheaţă. Speriaţi, săriră în apă şi se depărtară
degrabă, în vreme ce Martin - neobişnuit cu viaţa de la pol- rămase pe
sloi. Când înţelese ce primejdie îl paşte voi să sară şi el în apă. Chiar în
clipa aceea răsună glasul înspăimântat al unei ursoaice:
- Puiul! Puiul meu!... A rămas pe sloi!
Nici unul dintre urşii care se depărtaseră nu scoase nicio vorbă, nici unul nu cuteza să se întoarcă pe sloi. Martin se repezi şi începu să caute ursuleţul.
Îl află pe o movilită de zăpadă şi-l luă în braţe, dar în clipa aceea se auzi un troznet cumplit şi muntele de gheaţă izbi sloiul.Totul pârâia, se prăbuşea, valurile ţâşniră înalte cât muntele. Cu puiul în braţe şi ferindu-l de bucăţile de gheaţă, mari cât o casă, Martin se pomeni în apă. Fusese rănit de suliţele de gheaţă. Dar puiul era nevătămat.
O lespede grea îl împiedica acum
pe Martin să iasă la lumină. Cu chiu, cu vai sparse lespedea şi, înotând, se
ridică pe un sloi ce plutea, la adăpost de alte primejdii.- Puiul! Puiul meu!... A rămas pe sloi!
Nici unul dintre urşii care se depărtaseră nu scoase nicio vorbă, nici unul nu cuteza să se întoarcă pe sloi. Martin se repezi şi începu să caute ursuleţul.
Îl află pe o movilită de zăpadă şi-l luă în braţe, dar în clipa aceea se auzi un troznet cumplit şi muntele de gheaţă izbi sloiul.Totul pârâia, se prăbuşea, valurile ţâşniră înalte cât muntele. Cu puiul în braţe şi ferindu-l de bucăţile de gheaţă, mari cât o casă, Martin se pomeni în apă. Fusese rănit de suliţele de gheaţă. Dar puiul era nevătămat.
Mama ursuleţului se
repezi să-i mulţumească, dar, când ajunse lângă Martin, încremeni. Şi la fel
încremeniră şi ceilalţi urşi albi. Clăbucii de săpun din blana lui Martin se
topiseră în apă, şi ursul nostru era din nou cafeniu ...
- Alb sau cafeniu, eşti un urs bun şi viteaz, spuse mama ursuleţului, văzâd cum puiul se prinsese cu lăbuţele de gâtul lui Martin. Îţi mulţumesc...
Niciunul dintre noi n-a cutezat să rămână pe sloi...
- Nu blana îl face pe urs, încuviinţară şi ceilalţi urşi albi, adunându-se în jurul lui Martin şi strângându-i care mai de care laba.
Din ziua aceea, Martin n-a mai fost nevoit să-şi împodobească blana cu clăbuci de săpun
(treabă care l-a bucurat straşnic căci săpunul uscat îi
pricinuia mâncărimi cumplite şi-l silea să se scarpine cu toate cele zece
gheare, ceea ce nu era deloc frumos şi nici plăcut nu era).- Alb sau cafeniu, eşti un urs bun şi viteaz, spuse mama ursuleţului, văzâd cum puiul se prinsese cu lăbuţele de gâtul lui Martin. Îţi mulţumesc...
Niciunul dintre noi n-a cutezat să rămână pe sloi...
- Nu blana îl face pe urs, încuviinţară şi ceilalţi urşi albi, adunându-se în jurul lui Martin şi strângându-i care mai de care laba.
Din ziua aceea, Martin n-a mai fost nevoit să-şi împodobească blana cu clăbuci de săpun
Cât a rămas printre urşii albi s-a bucurat de cinste şi
prietenie, iar când s-a întors acasă a alergat la prietenul meu, care scrie
toate poveştile pentru copii, şi a povestit întâmplarea. De atunci mai cântă
Martin şi-n ziua de azi:
Crezi că-mi pasă că te ştiu
Negru, alb sau cafeniu?
Inima să-ţi fie dreaptă.
Eu te judec după faptă!
Negru, alb sau cafeniu?
Inima să-ţi fie dreaptă.
Eu te judec după faptă!
Vladimir Colin
Sursa: Hora luminilor/Carte despre prietenie şi bună înţelegere. - Ch.: Epigraf, 2008. - 80 p.
Publicat de Fărîmă M.
joi, 15 mai 2014
Poveştile ne fac să evadăm dincolo de realitate, în lumea
mircolelor acolo unde binele este întotdeauna învingător.
Dragă cititorule, CAIE îţi propune şapte poveşti minunate,
poveşti cu care au crescut zeci de generaţii, buneii şi părinţii noştri. Şapte
poveşti care au dăinuit de-a lungul timpului, poveşti nemuritoare, sub ediţia
Flamingo GD. Fiecare cărţulie este inspirat ilustrată.
Ion Creangă. Punguţa cu doi bani. - Bucureşti: Flamingo
GD, 2008. - 14 p.
Ion Creangă. Capra cu trei iezi. - Bucureşti: Flamingo
GD, 2008. - 8 p.
Hans Chritian Andersen. Fetiţa cu chibrituri. -
Bucureşti: Flamingo GD, 2008. - 16 p.
Fraţii Grimm. Apa vieţii. - Bucureşti: Flamingo GD, 2008.
- 8 p.
miercuri, 14 mai 2014
ABC-UL FAMILIEI
Părinţii
trebuie să ştie că copiii virtuoşi le procură la orice vârstă multă bucurie şi
adună mulţumire, fiindcă în preocuparea atentă a părinţilor stă izvorul de
bune însuşiri ale copiilor.
Vrei să devii părinte de succes? Învaţă să asculţi vocea
copilului tău!, să-i cunoşti particularităţile de caracter şi emoţionale pentru
ai asigura o educaţie bună şi pentru aţi ajuta copilul să se dezvolte sănătos
şi cu succes în societate, acestea şi multe altele ne îndeamnă profesoara,
scriitoarea şi poeta Maria Caras -Cumpenici,
în cărţile dumneaiei:
Caras - Cumpenici, Maria. ABC - ul familiei / Maria Caras - Cumpenici. - Ch.: Pontos, 2010. - 260p.
Cartea ABC-ul
Familiei se
adresează în special, părinților, chemați să îngrijească solul pe care să poată
crește oameni demni. Datorită lor, copiii ar înțelege mai lesne ideile
reflectate de scriitori în literatura artistică, de marii filosofi și gânditori,
care și-au lăsat semnele înțelepciunii în operele lor.
Cartea este ca un apel către cei ce vor să făurească bine.
Vă poate învăța cum să luați o atitudine, atunci când se cere, să influențați
benefic caracterul propriu sau cel al copilului, să demonstrezi verticalitatea,
demnitatea etc.
Ne bucurăm atunci când ne
aflăm alături de un om generos, credincios cu gândire pozitivă. Iată de ce, conținutul unora dintre texte
relevă un aspect religios, bazat pe Biblie - unica lucrare din care se
desprinde adevărata învățătură despre arta de a trăi pentru binele umanității.
autoarea: Maria Caras-Cumpenici
Caras - Cumpenici, Maria. Vrei să devii părinte de succes?: Ghid informativ pentru părinţii care au copii de vârsta 6-12 ani / Maria Caras - Cumpenici. - Ch.: Pontos, 2013. - 148p.
Prin
intermediul acestei cărţi vreau să susţin părinţii, care doresc să cunoască mai
mult despre particularităţile individuale ale propriului copil, informaţii ce
i-ar ajuta în realizarea cu succes al celui mai frumos proiect din viaţa lor —
creşterea şi educarea copilului. Părinţii vor însuşi anumite metode de
învăţare şi educare, căi eficiente prin care şi-ar ajuta copilul să se dezvolte
cât mai armonios, pentru ca acesta să devină om înzestrat cu înalte calităţi
morale.
Volumul include diverse subiecte, abordând teme ce ţin mai mult de perioada micii şcolarizări, dar relevând şi anumite date, informaţii de ordin general. M-am axat pe ideea că societatea are nevoie de părinţi pregătiţi din punct de vedere moral, educaţi, instruiţi şi informaţi, deoarece prima treaptă a şcolirii este una dificilă atât pentru copii cât şi pentru cei vârstnici.
Volumul include diverse subiecte, abordând teme ce ţin mai mult de perioada micii şcolarizări, dar relevând şi anumite date, informaţii de ordin general. M-am axat pe ideea că societatea are nevoie de părinţi pregătiţi din punct de vedere moral, educaţi, instruiţi şi informaţi, deoarece prima treaptă a şcolirii este una dificilă atât pentru copii cât şi pentru cei vârstnici.
În baza materialelor expuse părinţii îşi pot
forma o viziune nouă despre idealul de familie. Ei trebuie să înţeleagă că
anume familia este nucleul pe care se ţine un stat şi de ea depinde nu numai
viitorul personal, dar şi cel al ţării.
autoarea: Maria Caras-Cumpenici
Publicat de Fărîmă M.
marți, 13 mai 2014
Enciclopedia pentru toţi copiii: revistă bibliografică
Seria de enciclopedii
reunite sub titlul Enciclopedia pentru toți copiii cuprinde toate domeniile
cunoașterii: astronomie, istorie, geografie, lumea animală, tehnică, medicină
etc. Subiectele,
ordonate tematic, sunt explicate într-un limbaj accesibil, fiind însoțite de
imagini fantastice și legende. Fiecare volum conține date fascinante,
curiozități, activități, teste și jocuri de verificare a cunoștinșelor, precum
și un indice de materii și nume.
Descoperă minunile naturale şi
arhitecturale cu această carte extraordinară. Porneşte în expediţie şi
explorează cele mai importante şi minunate locuri din întreaga lume. Află
despre minunile lumii antice, monumente impunătoare, oraşe pierdute, animale
surprinzătoare şi minuni ale creaţiei umane.
Enciclopedia pentru toţi copiii. Mituri şi legende. - : Prut, 2013 - 48
p.
Citeşte despre cele mai faimoase
poveşti din lume şi află de ce sunt ele atât de importante în diferite culturi. Descoperă monştri mitici, animale fantastice şi
eroi de legendă cu această carte extraordinară. Citeşte despre cele mai
faimoase poveşti din lume şi află de ce sunt ele atât de importante în diferite
culturi. Află unde se presupune că trăieste Yeti, citeşte despre Cerber-
câinele uriaş cu trei capete, descoperă cine este considerat cel mai faimos
vampir din toate timpurile.
Respiră adânc şi
cufundă-te în uimitoarea lume a apelor!Descoperă toate aspectele vieţii din
oceane cu această carte extraordinară. Respiră adânc şi cufundă-te in
uimitoarea lume a apelor. Află cât de mari sunt oceanele şi ce vieţuitoare se
găsesc in apele lor, descoperă cine au fost primii navigatori şi cât de adânc
se poate scufunda un submarin.
Enciclopedia pentru toţi copiii. Pisici
mari şi mici. - : Prut, 2013 - 48 p.
Aruncă o privire
asupra vieţii enigmaticelor feline. Intră în lumea misterioasă a pisicilor cu
această carte extraordinară. Aruncă o privire asupra vieţii enigmaticelor
feline. Află cum trebuie îngrijită o pisică, ce obiceiuri are, ce îi place şi
cum se joacă. Descoperă ce strămoşi are pisica domestică şi ce rude are in
sălbăticie, câte rase de pisici există şi cum sunt acestea răsfăţate de
iubitorii de pisici.
Descoperă Universul
cu aceasta carte extraordinara. Fă un tur al galaxiei noastre şi intră in lumea
stelelor arzătoare, a planetelor rotitoare şi a exploziilor misterioase din
spaţiu. Află cum poţi utiliza Soarele, Luna şi stelele ca să afli timpul. Vezi
cum funcţionează telescoapele şi explorează limitele Universului.
Enciclopedia pentru toţi copiii. Planeta
extremelor. - : Prut, 2013 - 48 p.
Urcă pe cei mai
înalţi munţi, exploarează peşterile întunecate şi scufundă-te în adâncurile
oceanului.Descoperă spectaculoase caracteristici naturale ale Pământului cu
această carte extraordinară. Urcă pe cei mai inalţi munţi, explorează peşterile
întunecate şi scufundă-te în adâncurile oceanului. Citeşte despre cele mai
lungi râuri din lume, aruncă o privire asupra celor mai uscate deşerturi şi
află despre efectele devastatoare ale valurilor tsunami, vulcanilor şi ale condiţiilor
de vreme rea.
Pregăteşte-te
de decolare şi intră în lumea uimitoarelor aparate de zbor de ieri şi de azi.Explorează în amănunt lumea
aviaţiei cu această carte extraordinară. Pregăteşte-te de decolare şi intră în
lumea uimitoarelor aparate de zbor de ieri şi de azi. Află secretele avioanelor
de spionaj, ale rachetelor şi ale avioanelor militare, aruncă o privire asupra
funcţionării motoarelor şi descoperă de ce pot elicopterele să zboare in orice
direcţie.
Citeşte despre ideile
originale care ne-au schimbat viaţa! Descoperă totul despre invenţii cu această
carte extraordinară ce conţine o sută de articole deosebit de interesante şi
fascinante, insoţite de imagini fantastice, desene amuzante şi jocuri ce îţi
testează cunoştinţele.
Află care au fost primele invenţii ale oamnenilor, de la uneltele din piatră şi metal pănă la cele mai noi realizări din domeniul tehnicii.
Află care au fost primele invenţii ale oamnenilor, de la uneltele din piatră şi metal pănă la cele mai noi realizări din domeniul tehnicii.
Descoperă modul în
care funcţionează corpul tău cu această carte extraordinară. Porneşte într-o călătorie
fantastică prin uimitoarele sisteme ale corpului uman. Află care sunt
principalele sisteme ale corpul uman şi cum funcţionează ele, învaţă ce trebuie
să faci ca să fii sănătos şi să te simţi bine.
Publicat de Fărîmă M.
miercuri, 7 mai 2014
Simbolurile corpului uman
În acest aspect,el este studiat amănunţit de către greci,
egipteni, indieni şi alte popoare antice. Toate ştiinţele magice au la bază o
credinţă comună: orce lucru care se află în afara corpului uman are vreo parte
anolagică în interiorul lui. De aceea, filozofii antici considerau omul un
microcosmos, iar Universul - un om uriaş. Omul a fost întotdeauna pentru cei
din vechime o carte magică, pe care citind-o, puteai intra în toate tainele Universului.
" Cunoaştete pe tine însuşi şi vei afla universul şi toate tainele
sale" era scris la intrarea în templu Delphi.
Din cele
mai vechi timpuri, încă până la apariţia idolilor, în templele străvechi era instalată
o statuie ce reprezenta omul. Savanţii consideră că acesta era un manechin
filozofic pe care erau făcute înscripţii secrete: Această statuie poate fi
deschisă ca să se vadă din ce este alcătuit omul: muşchi, oase, etc. Fiecare
parte a acestui manechin avea o semnificaţie magică şi secretă. Dimensiunile
organelor interne erau considerate etaloane, cu ajutorul cărora puteai măsura
orce.
Mai mulţi
dintre misticii lumii susţin, că în interiorul fiecărui corp şi spirit există
trei centre: superior, median şi inferior. Ele se mai numeau "centrele
lumii". Se considera că centrul suprem se află între celelalte două. El
era comparat cu inima, cel mai misterios organ al corpului uman. Al doilea
centru era echivalent creierului omenesc şi servea ca mediator între lumea
oamenilor şi cea sacră, dumnezeiască. Cel de-al treilea centru, de jos, se considera asemănător cu organele
reproductive ale omului.
Deoarece
fiecare om are câte 5 degete la extremităţi: două mâini, două picioare şi
capul, numărul 5 este simbolul corpului uman. Mîinile şi picioarele simbolizează
cele patru elemente: mâinile - focul şi aerul, picioarele - pământul şi apa.
Creierul este simbolul elementului al cincelea - eternul, care uneşte celelalte
elemente. Toate degetele de la picioare şi de la mâini, deţin semnificaţii
simbolice. Degetele de la picioare simbolizează manifestările legilor fizice,
iar cele de la mâini - cele ale legilor
spirituale. Chiar fiecare os ale
degetului are un sens special. Primul simbolizează arta, cel din mijloc -
protecţia, iar rădăcina degetului - crearea şi distrugerea.
În simbolica corpului uman un rol important îl are
împărţirea capului pe verticală în două părţi. Jumătatea dreaptă înseamnă
lumină, cea stângă - întuneric. Cu alte cuvinte partea dreaptă este partea
luminoasă şi simbolizeazăspiritualitatea, iar cea stângă -întunecoasă, legată
de lumea materială.
Din cele
mai vechi timpuri oamenii foloseau în luptă mâna dreaptă iar cu stânga se
apărau. Cu alte cuvinte, partea dreaptă înseamnă atacul iar stânga - protecţia.
De asemenea în simbolică, partea dreaptă a corpului este
considerată masculină iar partea stângă - femenină.
Sacerdoţii
antici erau convinşi că orce parte a corpului corespunde unei părţi a
creierului, iar tot ce se află în creier are un echivalent în inimă. În
simbolurile secrete, corpul uman şi una din părţile sale importante, creierul,
au simbolizat întotdeauna raţiunea şi autocunoaşterea. Faţa are şi ea un sens
aparte: ochii înseamnă puterea spirituală, nasul - vigoarea şi protecţia, iar
urechile - puterea materială. Dacă încercăm să studiem atent o faţă omenească, atunci
observăm că ochii formează două litere "O"
şi sprâncenele litera "M". Deci pe faţa
fiecărei fiinţe umane parcă e scris "OMO".
Sursa: Enciclopedia curioşilor. - Ch.: Silvius Libris, 2012 - 256 p.
Fărîmă M.