POETUL COPIILOR CU INIMA FĂRĂ ASCUNZIŞURI

Scrie cu sufletul tău şi reciteşte cu sufletul altuia.

                                                                                      (Nicolae Iorga)

Fiece om de artă, indiferent de genul în care se manifestă şi se impune: poet, scriitor, pictor, muzician, sculptor, în momentul de făurire a frumosului pune o părticică din suflet în creaţia sa, în acelaşi timp, încearcă să privească la opera sa şi dintr-o altă perspectivă - prin ochiul celui ce priveşte, ori citeşte. Recent am avut şi noi o ocazie deosebită de a-l avea ca oaspete la Centrul Academic Internaţional  Emunescu pe poetul tuturor şcolarilor şi preşcolarilor Constantin Dragomir. A fost o întâlnire de suflet, deoarece el este poetul care scrie cu sufletul şi reciteşte cu sufletul copiilor. Mereu receptiv la invitaţiile noastre, dar fiind şi cel mai mare prieten al copiilor, de această dată a venit cu multă plăcere să se întâlnescă cu micuţii din grupele 2 şi 3 de la grădiniţa nr. 40, copiii fiind însoţiţi de doamnele educatoare Maria Vitoroi şi Mariana Rozmeriţă. Soarele cald şi blând, din acea zi, a inundat biblioteca împreună cu vocile zglobii ale copiilor. Micii spectatori şi-au ocupat locurile, aşteptând cu nerăbdare să vadă ce-o să fie... După ce moderatoarea l-a prezentat pe domnul poet, le-a prezentat expoziţia cu genericul: Cărţi pentru cei isteţi şi curioşi,vorbindu-le despre cărţile acestuia: Vrei să spui o poezie? (1980), Alt pământ pe lume nui! (1983). Carte pentru pici-pitici de la 1 până la 5 (1989), Toată lumea face baie! (1992), Colorăm – ne distrăm! (1993,1995), Orchestra minunată (2004)., Poezii mici-mici pentru veveriţe şi arici, (2005, 2010), Alfabetul în poezii (2010), Alfabetul pentru pici curioşi, isteţi voinici (2015), Cifre minunate şi ciudate (2015), Creştem mari şi învăţăm, culorile memorăm! (2015), Fii politicos, poartă-te frumos! (2015). Este autorul enciclopediilor Cartea cu minuni (1986), Bunicuţa cu poveşti (1988,2005), Enciclopedia cu zâmbete (1991), Copii şi păpădii (1992). A mai semnat culegerile: Coiful magic, Mituri şi legende ale popoarelor lumii (1990, 2001, 2014), Cetăţile Moldovei (1991), Clopotul nemuririi (2004) ş.a. Acestea fiind spuse, moderatoarea, dna Larisa Arseni l-a rugat pe domnul Dragomir să le povestească copiilor despre păţaniile săvârşite în copilărie, în care se autobotezase drept Făt-Frumos, iar colegii săi purtau numele unor personaje din poveşti, bineînţeles în dependenţă de firea şi comportamentul lor. Poetul le mărturiseşte copiilor: Cred că toţi copiii sunt nişte mici-mari vrăjitori, unici în această lume, care posedă magia de a schimba viaţa celor maturi... Când intru într-o sală plină de copii şi vă privesc în ochi, mă văd pe mine, copilul de altădată, alergând prin roua dimineţii şi culegând păpădii... Scriitorul copiilor pe lângă darul de a scrie mai e şi un actor, cântăreţ, posedând o voce caldă şi un mare simţ al umorului. Folosind metoda jocului Constantin Dragomir a recitat împreună cu copiii mai multe poezii, pe care spre bucuaria autorului copiii le cunoşteau. Apoi a învăţat cu ei gama do major, a efectuat cu micuţii diverse exerciţii, numărători, mişcări pentru cap, pentru mâini, picioare, ridicându-i, aşezându-i, astfel mobilizându-le copiilor atenţia, memoria şi învăţând cu ei noi versuri. A fost un moment interactiv, distractiv dar şi cognitiv. Dumitru Matcovschi spunea despre versurile lui Constantin Dragomir,  că sunt limpezi aidoma izvoarelor-serpentine, care trăiesc întotdeauna o viaţă a lor şi a pământului, folclorică de la început şi până la sfârşit, adică am spune noi, o viaţă trăită în armonie cu înţelepciunea neamului. Tudor Paladi îl caracterizează astfel: Constantin Dragiomir este un poet-pedagog al copiilor în accepţia clasică a cuvântului, un poet al satului natal, tradiţional şi modern, un poet al bucuriei şi al familiei, care îşi cântă şi trăieşte la propriu şi la figurat poeziile... Poezia lui izvorăşte şi creşte din cuvânt şi din ritm, precum drumul creşte din cărare. Ţara frunzei şi ţara Dorului, comoara graiului şi satele plaiului (...), copiii şi păpădiile, cântecul şi jocul, muzica şi ghicitoarea, bucuria şi sfătoşenia, umorul şi zâmbetul mucalit, ironia şi omenia, veselia şi gluma, dragostea faţă de muncă şi dragostea faţă de stsrăbuni, faţă de părinţi, faţă de cei apropiaţi, - toate-toate încap în inima lui, în inima poetului copil... Constantin Dragomir îşi face pe deplin misiunea prin opera sa, el le formează copiilor gustul estetic, dragostea pentru frumos, pentru tot ce-i înconjoară. Poezia lui le educă cele mai importante virtuţi pe care trebuie să le posede orice om, cum ar fi omenia, cumsecădenia, respectul pentru ţară şi neam, cuminţenia, modestia, dar şi curajul, voinţa. Copiii au rămas foarte impresionaţi de felul cum a decurs întâlnirea lor cu poetul drag, de simplitatea cu care se apropia el de fiecare copil, de răbdarea şi bunătatea lui. Colaboratorii bibliotecii i-au mulţumit mult pentru receptivitate, i-au urat noi realizări şi cât mai multe întâlniri cu generaţia în creştere. Personalitatea e un dar. Darul de a-ţi transforma numele într- formulă magică şi darul de a dărui.

Larisa Arseni. Colaboratoare a CAIE.

Maestru în artă.