Pagini

marți, 3 februarie 2015

Cartea - un dar nepreţuit

Centrul Academic Eminescu, a primit astăzi în dar o cărţulie pentru adolescenţi, gen fantasy, de la cititorul nostru fidel Oleinic Nichita. Nichita ne-a dăruit acest volum de carte din colecţia prorie cu mare drag, pentru a fi citită şi de alţi copii. Îi mulţumim mult pentru cadou, deoarece "Cartea este un dar nepreţuit".
URSULA LE GUIN, una dintre cele mai importante scriitoare SF/Fantasy, s-a născut în 1929 în Berkeley, California.

Daruri, cartea întâi din seria Cronicile Ţinuturilor din Apus, a primit premiul PEN/SUA în anul 2005, reprezentând "o explorare extraordinară a puterii şi responsabilităţii privind darurile pe care le avem", dupa cum scrie Publishers Weekly.

ORREC este fiul brantorului de Caspromant, iar Gry este fiica brantorilor de Barre şi Rodd. Au crescut împreună în Tărâmurile de Sus, unde domeniile lor se învecinau.
            Oamenii acelor ţinuturi sunt precum pământurile pe care trăiesc: aspri, sălbatici şi mândri. Se războiesc permanent cu unul sau altul dintre vecinii lor, îşi mână vitele, îi iau prizonieri pe servi, îşi sporesc averile. Doar darurile mai pot menţine fragila pace dintre ei.
            Darurile sunt puteri date pentru a fi folosite la protejarea domeniilor: ele sunt lăsate moştenire de către tată fiilor săi şi de către mamă fiicelor sale.
            În Barre, darul constă în chemarea animalelor.Femeile din Cordemant au puterea de a lăsa pe cineva orb, surd sau mut. Darul celor din Rodd este puterea de a trimite un jungher vrăjit în inima unui bărbat sau de a-i tăia beregata cu el, ori să-l schilodească, după cum le este placul, dacă este în raza lor vizuală.
            Callemii pot mişca lucruri grele folosind numai cuvântul şi gestul — chiar şi clădiri, chiar şi dealuri.
            Darul brantorului de Drummant este irosirea înceată. Casprii au cel mai bun şi cel mai rău dintre daruri: des-fiinţarea… unei insecte, unui animal, unui loc.
Orrec şi Gry sunt moştenitorii domeniilor Caspro şi Barre.
Darul lui Gry se adevereşte, însă, spre deosebire de mama ei, ea nu va chema animalele pentru a le vâna. Şi Orrec are o problemă: darul lui este neîmblânzit — nu-l poate controla şi de-aceea ajunge să fie cel mai periculos dar posibil…
      Publicat: Pleşca M.

2 comentarii:

  1. Doamnă Elena Dabija, impresionat de gestul lui Nichita, vă rog să-mi comunicaţi prin e-mail adresa Centrului pentru a vă putea trimite şi eu o carte. Vă mulţumesc şi vă admir dăruirea sufletescă cu care slujiţi cartea şi prin care sporiţi lumina Luceafărului nostru tutelar! Deci: mironscorobete@yahoo.com

    RăspundețiȘtergere
  2. Vă mulțumesc de apreciere și receptivitate, dle Miron Scorobete! Adresa noastră este: Centrul Academic Internațional Eminescu Bd. Dacia nr. 20, Chișinău, Republica Moldova, MD-2043. Tot respectul.Elena Dabija.

    RăspundețiȘtergere